Cât și pentru ce plătim mai mult? Impactul măsurilor fiscale intrate în vigoare, pentru companii și populație – ANALIZĂ

Măsurile fiscale stabilite de Guvern în cadrul primului pachet au intrat în vigoare la 1 august. Creșterea TVA, a CASS și a accizelor sunt doar trei dintre acestea. Revista CARIERE analizeză, împreună cu consultantul economic Adrian Negrescu, impactul principalelor măsuri asupra companiilor și populației.

TVA crește, se anunță scumpiri în lanț

Una dintre cele mai discutate decizii ale Executivului are legătură cu creșterea TVA de la 19 la 21%. Totodată, cota redusă (9%), aplicabilă, de exemplu, în cazul medicamentelor și alimentelor, a fost majorată la 11%.

„Creșterea TVA afectează toate ramurile economiei și ne afectează pe toți în egală măsură, pentru că se aplică la toate produsele și serviciile pe care le cumpărăm. Altfel spus, ne așteaptă o scumpire medie de cel puțin 2-5% în cazul majorității produselor, de la cele alimentare la servicii, la contracte de telefonie mobilă, la carburanți, la tot ceea ce cumpărăm cu banii pe care îi câștigăm”, explică, în analiza făcută pentru Revista CARIERE, consultantul Adrian Negrescu.

Impact va fi și asupra celor care vor să cumpere o locuință, punctează specialistul.

„Pentru majoritatea populației va deveni o misiune aproape imposibilă să-și cumpere o locuință nouă, în condițiile în care TVA-ul crește și crește, practic, de la 9% la 21% pentru locuințele mai mici, de 2, maxim 3 camere. Gândiți-vă că la un preț de 100.000 de euro pe apartament, din ce în ce mai multe în marile orașe, TVA-ul pe care trebuie să-l plătești statului înseamnă 21.000 de euro, bani pe care majoritatea clienților nu îi au și pentru care, în general, se împrumută. În condițiile în care ratele și așa sunt foarte mari, mă tem că nu mulți români se vor mai califica în a lua un împrumut de la bancă pentru a-și cumpăra o locuință”, explică Negrescu.

CITEȘTE ȘI: Se putea sau nu fără creșterea TVA? Ce spun specialiștii în economie

CASS la pensiile de peste 3000 de lei

O modificare la fel de importantă este introducerea obligativității plății CASS de către pensionarii care au venituri mai mari de 3000 de lei. Cota de 10% va fi aplicată sumei care depășește acest prag.

„Trebuie să privim această măsură prin prisma modificării percepției autorităților în ceea ce privește asigurările de sănătate. Vor să prezinte CASS-ul, această asigurare de sănătate, (6:08) drept un fel de pachet de servicii pe care să îl plătești lunar, în funcție de veniturile tale, incluzând aici și pensionarii. Asigurarea de sănătate nu mai reprezintă un venit cumulativ, un câștig pe care îl primești după anii de muncă. Reprezintă, pur și simplu, o asigurare de tip RCA, la fel cum este și la mașină. (…) Singura mică, mare problemă, din punctul meu de vedere, o reprezintă modul în care avem acces la serviciile de sănătate și acolo. cred că trebuie să găsim o soluție de a uniformiza serviciile din privat și din sectorul public, în așa fel încât, dacă tot plătim această asigurare obligatorie, să putem să accesăm serviciile pe care ni le dorim, la stat sau la privat, și acestea să fie decontate din asigurarea aceasta obligatorie. (…) Într-adevăr, sistemul de sănătate este grav afectat în momentul de față de lipsa banilor. Avem undeva la 4-5 milioane de contribuabili, adică oameni care plătesc aceste contribuții de sănătate, și aproape 17 milioane de beneficiari. În ritmul acesta, fără creșterea bazei celor care plătesc CASS, mi-e teamă că sistemul de sănătate la un moment dat va intra în colaps”, punctează Negrescu.

Accize mai mari

Tot de la 1 august a intrat în vigoare și majorarea accizelor la carburanți, băuturi alcoolice, băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat și la produsele din tutun.

„Creșterea accizelor se va aduce instant în creșterea de prețuri la carburanți și se simte deja în piață. Dacă pe 31 iulie, un litru de benzină era la un nivel de 7 lei, în majoritatea benzinărilor, începând cu 1 august, prețul crește pe la 7 lei și 40 de bani. Scumpirea este chiar mai mare în cazul motorinei, unde avem o creștere și mai amplă, de până la 60-80 de bani pe litru, ceea ce duce sortimentele premium de carburant peste nivelul de 8 lei în orizontul următoarelor 2-3 săptămâni. Altfel spus, dacă benzina și motorina se scumpesc semnificativ, va urma o scumpire generalizată în toată economia, pentru că noi depindem de transportul de marfă pe care rutieră iar costurile cu transportul se traduc în prețuri mai mari de vânzare. Pentru alcool și tutun, pentru celelalte produse accizabile, asta va duce la o scumpire sensibilă a țigărilor, a băuturilor alcoolice, a tuturor produselor care sunt accizabile. Astfel că, într-adevăr, aceste produse vor deveni un adevărat lux pentru majoritatea românilor, mai ales pentru cei care au salariu minim pe economie sau trăiesc dintr-o pensie de până în 4-5 mii de lei”, mai spune economistul.

Impozit mai mare pentru bănci

Tot în primul pachet de măsuri fiscale a fost anunțată și supra-impozitarea băncilor. Începând cu 1 iulie 2025, impozitul pe cifra de afaceri aplicat acestora a fost majorat de la 2% la 4%; astfel, pentru prima jumătate a anului (1 ianuarie – 30 iunie 2025) s-a aplicat cota de 2%, iar pentru a doua jumătate a anului și pe tot parcursul lui 2026 se aplică cota majorată de 4%. Băncile cu o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România beneficiază de o cotă redusă de 0,2%, valabilă între 1 iulie 2025 și 31 decembrie 2026.

La acestea se adaugă și creșterea impozitelor în domeniul jocurilor de noroc.

„Băncile vor crește costurile asociate creditelor, asociate depozitelor pe care oamenii le fac, vor scumpi banii, odată cu introducerea acestei taxe, unică la nivel european. E o modalitate de urgență, de avarie, prin care statul încearcă să facă rost de bani atunci când vine cu această taxă de stâlp, această taxă pe câștigurile bancare. Bine că au renunțat la suprataxarea companiilor care plătesc deja impozit pe profit.(…) În ceea ce privește taxarea jocurilor de noroc, din punctul meu de vedere, este un element pozitiv. Vine să aducă mai mulți bani la buget și să limiteze dorința românilor de a-și cheltui veniturile pe astfel de activități”, este de părere Negrescu.

Important de precizat este că, din 1 ianuarie 2026, va crește și impozitul pe dividende, de la 10 la 16%.

CITEȘTE ȘI: Povara fiscală: Cum stă România, comparativ cu alte țări din centrul și estul Europei – Studiu Forvis Mazars

Foto: ID 102013747 | Bank © Vsg Art Stock Photography And Paintings | Dreamstime.com