Consecință pozitivă a crizei mondiale: Absovenții de MBA aleg sustenabilitatea și migrează spre job-uri în CSR și ONG-uri

Pe de o parte, cererea pentru MBA-uri a crescut cu 36% față de 2009, când înregistrase o contracție de cinci procente, potrivit raportului salarial și al pieței muncii TopMBA.com realizat de britanicii de la Quacquarelli Symonds (QS) la începutul anului. Pe fondul acestei creșteri, e interesant faptul că absolvenții de masterate de business se îndreaptă spre domenii mai puțin obișnuite, precum cel non-guvernamental sau de responsabilitate socială.

Tendința a apărut în contextul unei piețe globale aflate în schimbare, unde domenii precum cel financiar-bancar nu mai sunt cap de listă. Criza mondială a făcut ca atât cererea recrutorilor din acest domeniu pentru absolvenți de MBA-uri, cât și interesul acestora din urmă pentru un job în finanțe să scadă. De exemplu, numai 7,4% dintre absolvenții de MBA-uri ai celor mai importante două școli europene cu masterate de business în portofoliu și-au găsit un job într-una dintre companiile de profil din top 15.

Prin urmare, absolvenții au început să guste din domenii din ce în ce mai diferite, în căutarea unor salarii decente. Mulți se îndreaptă spre firme din industia tehnologică sau farmaceutică, care au resimțit mai puțin criza sau sunt în revenire. De asemenea, job-urile din organizațiile non-guvernamentale sau în CSR în cadrul companiilor sunt din ce în ce mai căutate, siguranța financiară nefiind unicul factor motivator pentru recenții absolvenţi de MBA.

Jeff Muzzerall, directorul centrului de comunicare corporatistă din cadrul Rotman School of Management al Universității din Toronto, Canada, îi parafrazează pe masteranzi: „Dacă tot nu fac bani mulți, măcar să aduc o contribuție în societate și să am parte de o experiență semnificativă”.

Companii precum MBAs Without Borders, care consiliază absolvenții din domeniu pentru a-și găsi job-uri, spun că direcționează din ce în ce mai mulți dintre ei spre întreprinderi mici și mijlocii din agricultură, sănătate și regenerare, unde nevoile stringente se învârt în jurul microfinanțării, al strategiilor de marketing și al inovației, abilități-cheie ale absolvenților de mastere în business.

După o decadă la al cărei final domeniul financiar-bancar a fost catalogat drept responabil pentru șchiopătările economiei mondiale, mulți au criticat școlile de business pentru lipsa acoperirii unor domenii precum sustenabilitate și responsabilitate socială.

În plus, CSR-ul – și impactul pe care-l poate avea în sănătate, mediu, energie și dezvoltare economică – poate crește profitabilitatea unei firme dacă joacă un rol important în inovație și în managementul riscului. O relație bună dezvoltată de companie cu membrii societății în care activează poate preveni proteste, demisii și scăderea calității muncii.

„Jocurile s-au schimbat”, spune Will McDonald, directorul de programe academice al Thunderbird School of Management, „iar managerii trebuie să ia în considerare pe termen lung comunitatea din care face parte”. McDonald susține că atât clienții, cât și comunitățile, partenerii de business și chiar angajații insistă acum pentru un impact pozitiv al firmelor în societate, iar pe viitor s-ar putea ca însăși programele de masterat în afaceri să-și calculeze impactul global, evoluând de la stadiul în care accentul e pus pe beneficiile individuale ale cursanților.

De altfel, multe școli de business au început să creeze cursuri sau chiar programe care au la bază o combinație de principii de leadership și sustenabilitate.

De exemplu, producătorul de îmbrăcăminte Patagonia și Pepperdine University Graziadio School of Business and Management, din Statele Unite, împreună cu organizația non-profit Coservaçion Patagonica, au pus la punct cursul intensiv de business „Environmental Entrepreneurship Development”.

Exeter Business School din Marea Britanie împreună cu WWF (World Wide Fund) au creat One Planet MBA, un curs care propune înțelegerea profundă a sustenabilității, promovând cuvinte-cheie precum: global, colaborativ, creativ, etic, reflectiv și concentrat pe comunitate.

La Haas School of Business, din UC Berkeley (SUA), programul de dezvoltare a afacerilor alocă studenți de MBA drept consultanți pentru companii internaționale non-profit, organizații și guverne. Ei pot intra în proiecte reale precum un centru de cercetare dintr-o pădure tropicală sau o clinică de sănătate din India. Peste 1.000 de studenți au urmat programul, implicându-se în proiecte din peste 69 de țări.

În Europa, printre cele mai cunoscute programe MBA orientate spre responsabilitate socială şi sustenabilitate sunt cele ale INSEAD (ISEP – Social Entrepreneurship Executive Education, pornit în 2005), IE Business School (cu accent pe antreprenoriat social, energie regenerabilă și business-uri mici), WU Executive Academy (MBA Social Management, care se concentrează pe firmele care oferă servicii sociale și ONG-uri) şi programul de MBA Full-Time oferit de ESMT Berlin, care se angajează să pregătească lideri responsabili, acesta fiind în Top 5 programe orientate pe sustenabilitate din Europa.

Cu toate că recesiunea a afectat şi piața masteratelor în business, evoluția programelor în direcția sustenabilității aduce un suflu proaspăt într-un domeniu nevoit acum să se reînnoiască pentru a se plia pe nevoile pieţei.