Creșterea reciclării nu poate compensa consumul excesiv de materii prime | ANALIZĂ

Conform raportului Circularity Gap 2025, realizat de Deloitte în parteneriat cu Circle Economy Foundation, cantitatea de materii reciclate care intră în economiile lumii a depășit 7,3 miliarde de tone. A înregistrat o creștere moderată față de anii anteriori. Cu toate acestea, indicele global de circularitate continuă să scadă, a ajuns la un nivel îngrijorător de 6,9%. Această situație reflectă consumul galopant și exploatarea excesivă a resurselor și materiilor prime, care depășesc ritmul de reciclare și reutilizare.

De ce este alimentat acest dezechilibru

Dezechilibrul este alimentat de o cantitate semnificativă de materii virgine neregenerabile care ajung la gropile de gunoi sub formă de deșeuri considerate greu reciclabil, precum deșeurile industriale grele, bunurile de consum cu durată scurtă de viață, vehiculele scoase din uz sau materialele de construcție. Aceste categorii reprezintă aproape o cincime (18,1%) din totalul materiilor utilizate la nivel global. Raportul subliniază că, în ipoteza în care aceste materii cu potențial de reutilizare ar fi reciclate și reintegrate în producție, indicele global de circularitate ar putea crește până la 25%, chiar și fără reducerea consumului total de materii.

Cel mai important furnizor de materii secundare

Sectorul construcțiilor se menține drept cel mai important furnizor de materii secundare. Contribuie cu aproape jumătate (49,6%) din total. Totuși, potențialul sectorului rămâne insuficient valorificat: doar 22% din deșeurile rezultate din construcții sau demolări sunt reciclate, iar materiile secundare obținute sunt utilizate în principal sub formă de agregate cu valoare redusă. Deșeurile industriale – inclusiv metale, nămoluri, substanțe chimice și ambalaje – reprezintă 44% din materiile secundare, cu o rată de reciclare de 41%. În contrast, deșeurile menajere contribuie cu doar 3,8%, iar cele speciale – deșeuri medicale, periculoase sau electronice – au o pondere de 2,6%

Cauzele declinului global al indicelui de circularitate

„Raportul explică pragmatic cauzele declinului global al indicelui de circularitate. Creșterea eforturilor de gestionare «curată» a deșeurilor nu reușește să țină pasul cu ritmul accelerat de exploatare a resurselor virgine”, afirmă Adrian Teampău, Director taxe indirecte și economie circulară, Deloitte România. Responsabilitatea de schimbare a aceastei tendință revine unei aliniamente strânse între autorități și industrii. „Schimbarea trebuie să înceapă prin reglementări clare și stimulente care să susțină activitățile de colectare și reciclare, ca să facă materiile secundare accesibile din punct de vedere al lanțurilor de aprovizionare și al costurilor. Provocările sunt reale, însă beneficiile sunt multiple, iar experiența noastră indică faptul că acestea apar relativ rapid – optimizarea costurilor, reducerea amprentei de mediu și creșterea angajamentului angajaților și clienților”, adaugă el.

Creștere alarmantă a activităților de extracție la nivel global

Raportul evidențiază și o creștere alarmantă a activităților de extracție la nivel global, care s-au triplat în ultimele cinci decenii. Au depășit recent pragul de 100 de miliarde de tone. În lipsa unor măsuri eficiente, această tendință este prognozată să crească cu încă 60% până în 2060. Impactul este resimțit atât la nivelul ecosistemelor naturale și lanțurilor de aprovizionare, cât și în accentuarea inegalităților socioeconomice. Astfel, amprenta materială per capita în țările cu economii consolidate este de 24 de tone anual, de șase ori mai mare decât în statele în curs de dezvoltare. Mai mult, doar Uniunea Europeană și SUA consumă jumătate din materiile globale, în condițiile în care găzduiesc doar 10% din populația lumii.

Ovidiu Popescu, Partener Deloitte România și Lider al practicilor de energie și sustenabilitate în Europa de Sud-Est, subliniază că „tranziția sustenabilă nu poate fi privită ca o obligație opțională sau ca un impediment pentru creștere. Ea devine o condiție esențială pentru construirea de reziliență și predictibilitate în afaceri, indiferent de dimensiunea organizației. În România, modificările legislative recente oferă un răgaz pentru o analiză aprofundată și pentru alinierea obiectivelor de business cu cele de sustenabilitate, împreună cu instruirea adecvată a angajaților”.

CITEȘTE ȘI: Cât au cheltuit românii anul trecut pe mesele luate în oraș | ANALIZĂ

Foto: Deloitte