De ce angajații fericiți sunt şi cei mai productivi
Banii sunt necesari, dar nu suficienți dacă vrei să ai angajați bine pregătiți și dispuși să facă eforturi pe termen lung. După ce își rezolvă nevoile materiale, oamenilor le mai trebuie și altceva: aprecierea și recunoașterea colegilor și a superiorilor, ajutor și înțelegere în situații dificile, un mediu de lucru sănătos și plăcut.
Un studiu global privind starea de bine pe care angajații o percep, realizat recent de Edenred-Ipsos în 15 țări, ia în calcul zece aspecte, grupate în trei categorii: mediu, apreciere și emoții. Lucruri care pornesc de la posibilitatea de a utiliza echipamentele și materialele necesare în muncă, definirea clară a sarcinilor de serviciu, susținerea colegilor în anumite situații și echilibrul muncă–viață privată, dar țin cont și de respectul și recunoașterea arătate de management, de bucuria pe care o ai atunci când mergi dimineața la serviciu sau cât de interesant este jobul și cât de stimulant mediul.
Studiul a arătat un grad mediu de satisfacție de 71%, mai mare în cazul chestiunilor legate de mediu și mai mic în ce privește aprecierea și emoțiile. Ultimele două categorii fiind cu atât mai importante cu cât economia respectivă este mai matură. Dacă pentru unii dintre români astfel de chestiuni sunt încă încadrabile în categoria mofturilor sau vorbelor goale, pentru destui sunt deja necesități. Mai ales în industrii unde oferta locurilor de muncă este mai mare decât cererea sau în orașele mari unde angajații au de unde alege.
„Angajatul român se declară (și este) foarte preocupat de salariu, dar, în realitate, sunt mai mulți factori importanți pentru el: stabilitatea, perspectivele în carieră, programul de lucru, să fie șef, să lucreze pentru o companie performantă/de prestigiu, climatul la locul de muncă etc”, spune Dan Ștefan, cofondator Autonom Rent a Car. „Mai în profunzime, angajatul român are și surse de motivație intrinsecă: autonomie, progres, semnificație, recunoaștere”, explică antreprenorul.
Binele lor este în beneficiul tău
Angajații din corporații s-au obișnuit deja cu programele de well-being. Potrivit unui studiu realizat de „Centrul Fericirii” în rândul a 45 de companii medii, mari și foarte mari, 20% dintre organizații au investit, în 2015, peste 100.000 euro în fericirea și starea de bine ale angajaților, atât la birou, cât și în afara locului de muncă. Alți 20% au alocat sume cuprinse între 10.000 şi 50.000 euro, iar 60% – sub 10.000 de euro în programele speciale pentru angajați.
Steven van Groningen, Raiffeisen Bank::
„În calitate de angajator sunt conştient de influenţa mare pe care o au orele petrecute la birou şi cum performanţa de la birou poate afecta sau poate fi afectată de problemele care se nasc altundeva. Pornind de la acest gând, ne-am propus să lansăm RStyle, un proiect care, prin programele sale, să se preocupe de sănătatea fizică, echilibrul individual, dar şi de calitatea relaţiilor între angajaţii grupului Raiffeisen în România. Îmi doresc că RStyle să ne ajute să fim mai echilibraţi, mai satisfăcuţi, mai sănătoşi şi mai puţin stresaţi.”
Principalele servicii oferite de companii angajaților au inclus evenimente și workshopuri de dezvoltare personală, programe de coaching, servicii de nutriție și masaj și terapii alternative. Raiffeisen Bank derulează de patru ani un program de well-being bazat pe conceptul de echilibru.
„Cu ajutorul specialiştilor în psihodiagnoză organizaţională şi cu gândul la oameni, am definit well-being-ul ca fiind un concept amplu care se referă, în esenţă, la calitatea vieţii. Vorbim despre sentimente, concepţii de viaţă, tipologii care se întrepătrund: sănătate (fizică sau emoţională), stimă de sine, câştig financiar, obiective şi valori comune şi individuale, sisteme de învăţare, relaţiile pe care le ai în familie, la serviciu, în comunitate, jocul, creativitatea sau capacitatea de a ajuta etc.
Acestea pot fi grupate în două mari categorii: cele care ţin de familie şi cele care ţin de domeniul profesional. Astfel, apar două planuri care uneori sunt în echilibru, alteori în dezechilibru sau se revarsă unul în celălalt (spill-over). Dezechilibrele din interior sau dintre planuri pot conduce la exces, la consumarea individului (burn-out), accese de muncă excesivă (workaholism), afectând implicarea sau satisfacţia de la locul de muncă”, spune Dan Diţoiu, Training Business Partner la Departamentul de Instruire/Direcția Resurse Umane a băncii.
Și Orange România le oferă angajaților un program structurat prin care își pot conștientiza rolul în gestionarea stării lor de bine și își pot alege instrumentele care să îi ajute în acest demers. „Starea de bine depinde de foarte multe aspecte, pornind de la factorii de temperament, continuând cu calitatea relațiilor personale și profesionale și ajungând la factorii de mediu care, din fericire, conform studiilor, au un impact de doar 10%.
Știind aceste lucruri, o companie poate ajunge la concluzia că, deși starea de bine este gestionată individual, există o paletă foarte largă a programelor pe care le poate crea astfel încât angajații săi să fie împliniți”, spune Irina Calomir, Well-being Program Coordinator, Orange România Organizational Development. Ea adaugă că, punând în aplicare aceste principii, calitatea vieţii angajaţilor s-a îmbunătăţit, după cum arată reacțiile obținute de la ei.
„Ne dorim ca, prin acest program, angajații să conștientizeze că nu există o barieră între viața personală și profesională și că gestionarea tuturor elementelor astfel încât să obțină o stare de bine este în propria lor responsabilitate. Un angajat mulțumit de calitatea vieții sale va fi mai motivat și mai dornic să se implice și să ofere timp și energie atât aspectelor profesionale, cât și celor personale.”
Dar nu numai în companiile multinaționale starea de bine a angajaților este preocuparea managementului, ci și în companiile locale, antreprenoriale, cum este agenția de închirieri de mașini înființată de frații Marius și Dan Ștefan. „De obicei, angajatul fericit este mai productiv și mai loial. Deși piața forței de muncă este tot mai dificilă pentru angajatori, turnover-ul este extrem de redus în compania noastră. Angajații fericiți se poartă mai frumos cu clienții, se înțeleg mai bine cu colegii, au mai multă inițiativă, sunt mai creativi și mai optimiști.”
Soluții pentru fericire la birou
Un accent mai mare pus pe realizări, decât pe neîmpliniri și întârzieri, o vorbă bună spusă de superior într-o ședință, recompensele frecvente, variate și surprinzătoare, preferabil sub forma experiențelor de viață oferite, nu a banilor, sunt câteva dintre modalitățile pe care Ron Friedman, autorul cărții The Best Place To Work, le recomandă managerilor preocupați de menținerea stării de bine și a motivației în rândul angajaților. „Noi suntem atenți la lucrurile «clasice» din companiile cu un mediu de lucru atractiv: ergonomia spațiilor de lucru, program de lucru flexibil, birocrație redusă, abonamente de sănătate, orice fel de abonament la activități sportive, team building-uri etc.
Mai mult, având o cultură axată pe învățare, avem bugete, practic, nelimitate pentru dezvoltarea personală a angajaților (cursuri, training-uri, coaching, acces la cărți). Un angajat care simte că evoluează este un angajat fericit. De asemenea, implicarea socială a companiei este o sursă majoră de «stare de bine». Te simți minunat când faci bine, chiar dacă asta presupune efort suplimentar. Peste 90% dintre angajații noștri sunt voluntari în proiecte create chiar de ei, în cadrul Fundației Autonom. Domeniul pe care îl sprijinim este educația. Ne concentrăm pe dezvoltarea comunităților locale în care suntem prezenți”, precizează Dan Ștefan.
La Orange angajații apreciază mai ales atelierele de Parenting sau Mindfulness, implicarea pe partea sportivă prin antrenamente de forță, teatru sau educație maternală. Au la dispoziție și alte instrumente pentru gestionarea stării de bine, cum ar fi un blog de well-being, bibliotecă sau consiliere psihologică, program despre care Irina Calomir spune că este foarte dorit și accesat.
„Pornind de la dorințele și nevoile angajaților, cât și din dorința de a-i ajuta să înţeleagă ce este stresul, că acesta afectează atât viaţa personală, cât şi viaţa profesională, indiferent de originea lui, le oferim angajaților programe structurate de well-being.
Ele vizează trei arii de dezvoltare: sănătatea fizică, emoțională și dezvoltarea personală, astfel încât participanții să primească instrumentele necesare pentru a-și crea propriul echilibru între viața personală și cea profesională. Compania își concentrează atenția asupra relațiilor pe care individul le are în viața sa: relația cu el însuși, de cuplu, de părinte și copil și relația cu ceilalți. Având toate acestea în vedere, adaptăm toate programele create în funcție de nevoile care apar în fiecare tip de relație în parte.”
Raiffeisen le-a pus la dispoziție angajaților proiecte diverse din care să aleagă și care să răspundă unor nevoi de sport și sănătate, de dezvoltare personală cu impact în relaționare, nevoii de a aparține (de a fi alături de colegi, dar și de a fi într-un context organizațional împreună cu familia) sau de petrecere a timpului liber. Așa încât fiecare să poată alege ce i se potrivește.
„Generația X a preferat programe precum «Cunoaște-te pe tine însuți» sau «Scanning week» în timp ce Generația Y a preferat programele din categoria «Mă relaxez, deci exist» sau «La pas, mișcare la îndemână». Am înțeles foarte repede că există susținători ai programului care însă nu vor păși niciodată într-o sală de conferință de dezvoltare personală sau nu vor participa live la un program de nutriție.
Pentru ei am creat programe online, pasive, de genul «stil de viață la un click distanță». Și în viața de zi cu zi, indiferent de subiect, fiecare dintre noi avem canale diferite de a ne extrage cunoașterea. O disponibilitate mai mare sau mai mică pentru învățare dirijată vs una autonomă. Pentru cei din ultima categorie, am creat un mediu online consistent pe diverse teme: de la articole și extrase video din conferințe de parenting la filme de ergonomie și exerciții de relaxare, la articole ce descriu destinații de vacanță sau rețete de bucătărie accesibile”.
Cum se schimbă așteptările angajaților
Angajații tineri sunt mai preocupați de aspectele nonfinanciare ale locului de muncă decât ceilalți, arată analizele specialiștilor. Potrivit unui studiu al companiei Smartree, generaţia Millennials sau Y este destul de greu de abordat de către angajatori, în condițiile în care salariul nu este cel mai important și nici singurul aspect pe care aceștia îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă. Se diferenţiază prin dorinţa de a promova cât mai repede şi de a dezvolta abilităţi de lideri.
„Așteptările angajaților sunt în continuă evoluție. Abordarea tranzacțională (prestezi un serviciu plătit) își arată tot mai mult limitele și devine tot mai ineficientă. «Knowledge workerul» de astăzi are tot mai multă nevoie de impact, de recunoaștere, de evoluție și de echilibru. Vremea «statuilor» ridicate în companii a trecut și ea. Ierarhiile împovărătoare și excesul de reguli și proceduri sunt, de asemenea, metode sigure de «alungat» angajații. Desigur, aceste tendințe sunt mult mai pregnante la generațiile tinere (Millennials și Z).
Constat un clivaj mare între așteptările și aspirațiile tinerilor și realitățile din companii – organizate pe principii mecanice, destul de reci. Cred că în lumea de astăzi, în așa-numita «V.U.C.A. World» (Volatile, Uncertain, Complex and Ambiguous), cei mai buni angajatori vor fi cei care reușesc să creeze și să întrețină o cultură pozitivă, bazată pe evoluție și împlinire”, crede Dan Ștefan. Studiile mai arată că, pentru tinerii care intră acum pe piața muncii, ideea de echilibru muncă–viață este esenţială, timpul liber şi posibilitatea de a practica hobby-urile fiind foarte importante.
„Percepția că weekendul este singurul moment în care înghesuim cu fervoare momente de echilibru s-a schimbat, iar organizațiile trebuie să genereze și momente de a ne bucura pe spațiul orelor de muncă sau după acestea. Multe organizații au dezvoltat programe de mulțumire a clienților externi, pierzând poate din vedere programele adresate clienților interni și uitând poate că percepția în extern nu poate depăși ceea ce angajații trăiesc în intern”, consideră reprezentantul Raiffeisen Bank.
Ce să faci ca să ai angajați fericiți
- Accentul pus pe realizări duce la o mai mare apreciere a jobului. Managerii trebuie să facă mai multe eforturi pentru a-i chestiona și afla de la angajați care sunt realizările lor decât să se concentreze mereu pe greșeli și nerealizări. Întrebările referitoare la realizări într-o întâlnire de grup încurajează recunoașterea în rândul colegilor și exprimarea gratitudinii.
- Noile experiențe de viață au impact mai mare decât recompensele materiale. O călătorie cu balonul cu aer cald, un curs de degustare de vinuri sau o vacanță în Italia provoacă, de obicei, mai multă fericire decât cheltuirea unei sume de bani comparabile sau a acordării de produse.
- Frecvența recompenselor e mai importantă ca dimensiunea lor. Un feedback pozitiv frecvent, dar de mici dimensiuni îi va ține mai mult timp fericiți pe oameni decât o recompensă mare, dar rară.
- Varietatea evenimentelor pozitive previne adaptarea. Oamenii tind să reducă valoarea evenimentelor care se întâmplă în mod regulat, indiferent cât de pozitive sunt. La locul de muncă, varietatea poate însemna evenimente unice în fiecare lună.
- Experiențele pozitive neașteptate au un impact mai mare. Când ceva surprinzător se întâmplă, creierul îi acordă automat mai multă atenție, dând mai multă greutate emoțională acestor evenimente.
- Fericirea poate fi declanșată și din exterior. Muzica relaxantă poate îmbunătăți starea de spirit a angajaților, fără ca aceștia să-și dea seama. La fel și mirosurile (cafea sau lumânări parfumate). Magazinele și cazinourile folosesc ceea ce se numește „aroma marketing”.