De la caz, la caz: Burnout, în contrasens
Se spune că termenul de burnout în psihologie a fost “inventat” de Herbert Freudenberger în lucrarea sa “Staff burnout”, publicată în 1974 și bazată cel mai probabil pe nuvela lui Graham Greene “A burnt-Out-Case” publicată în anul 1960. Nuvelă în care este descrisă o persoană suferind de…burnout.
Cel mai folosit instrument de măsurare a burnout-ului îl reprezintă inventarul de măsurare Maslach (“Maslach Burnout Inventory”). Acest inventar folosește o descriere tridimensională, care include epuizarea, cinsimul și lipsa de eficiență.
Desi burnout-ul este de obicei corelat cu munca in exces, cea mai mare parte a burnout-ului este corelata in SUA cu intreprinzatorii individuali! În fapt, unele țări, în special din Europa, au inclus stresul la locul de muncă și burnout-ul în sănătatea ocupațională și standardele de asigurare, făcând responsabile organizațiile de prevenirea și tratamentul aceluiași burnout.
"Angajatul își justifică burnout-ul cu 20% mai multe cauze interne decât atunci când judecă burnout-ul altora. Aproape 3,2 milioane de francezi sunt expuși riscului de burnout, potrivit companiei Technologia, în timp ce agenția națională Public Health France are doar 30.000 de cazuri de burnout”, notează Le Monde.
Bazându-se pe Burnout Inventory Job – un chestionar elaborat în 2016 de către trei cercetători (Moira Mikolajczak, Thomas Pirsoul, Isabelle Roskam) de la Universitatea Catolică din Louvain (Belgia) pentru a evalua riscul de burnout, Moodwork a lansat dispozitivul testmyburnout.com la sfârșitul anului 2017, permițând fiecărui angajat să se auto-evalueze. În iunie, mai mult de 7.000 de persoane și-au exprimat convingerea că au fost (sau nu au fost) în “starea de burnout“și au răspuns la o serie de întrebări privind volumul lor de muncă, relațiile cu colegii, memoria, somnul etc. (https://www.lemonde.fr/emploi/article/2018/07/09/burn-out-pourquoi-les-salaries-sont-ils-dans-le-deni_5328585_1698637.html)
Datele colectate pentru măsurarea burnout-ului au evidențiat faptul că cele 2.851 de persoane care au fost în stare de burnout doar 1.733 nu aveau niciun risc (60%). 738 erau chiar în "risc ridicat de burnout". De asemenea, contrastul important între nivelul de burnout și sentimentele angajaților se bazează pe o posibilă negare.
Oricum ar fi, ne întoarcem la inventarul de măsurare Maslach, cu riscul de a ne repeta. Sindromul burnout a fost extra definit în anii '70, de cercetătoarea americană Christina Maslach de la Universitatea din California. Psihologii Herbert Freudenberger şi Gail North au distins apoi 12 faze prin care trece o persoană epuizată fizic şi psihic.
Nu în ultimul rând, Christina Maslach și Michael P. Leiter – director al Centrului pentru cercetare și dezvoltare organizațională din cadrul Universității Acadia (COR&D) și al catedrei de cercetare din Canada în domeniul sănătății și bunăstării ocupaționale, psiholog cu cercetări în domeniul sănătății și bunăstării ocupaționale, implicit burnoutau postulat faptul că fenomenul apare atunci când există o deconectare între organizație și persoană, cu privire la ceea ce a fost numit „cele șase arii ale vietii la serviciu: volumul de munca, controlul, recompensa, comunitatea, dreptatea, și valorile”.