Digitalizarea sănătății în România: Economii de peste 500 milioane de euro anual | ANALIZĂ
România se află în fața unei oportunități istorice de transformare fundamentală a sistemului medical prin digitalizare, dacă reușește să valorifice lecțiile deja învățate de alte state membre ale Uniunii Europene și fondurile europene disponibile, consideră reprezentanții Horváth, companie internațională de consultanță în management, prezentă pe piața românească din 2005.
Lecții din Estonia și alte state UE
Estonia, lider european în transformarea digitală a sănătății, a digitalizat aproape 99% dintre prescripțiile medicale și a obținut economii anuale estimate la 500 de milioane de euro, datorită interoperabilității și accesului rapid la date medicale centralizate. „Dacă o țară cu o populație de 1,37 milioane de locuitori, de 14 ori mai mică decât România, a reușit să obțină astfel de economii, aplicarea unor modele similare aici ar putea genera beneficii cel puțin echivalente”, afirmă reprezentanții Horváth.
Alte exemple de bune practici vin din Danemarca și Austria. Danemarca a reușit să reducă cu 12% costurile administrative și să integreze peste 90% dintre pacienți într-un sistem interoperabil național. În Austria, cu sprijinul Horváth, a fost implementat ELGA (Elektronische Gesundheitsakte – Dosarul Electronic de Sănătate), ceea ce a crescut eficiența spitalelor publice cu peste 20%.
Pași în direcția digitalizării
Deși România încă înregistrează decalaje semnificative față de alte state UE, pașii concreți în direcția digitalizării există. Un exemplu este aprobarea, în octombrie 2024, a unui memorandum guvernamental privind operaționalizarea spitalelor complet inteligente. Primul astfel de SMART HOSPITAL va fi Spitalul „George Emil Palade” din Târgu Mureș, unitate aflată în subordinea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie.
Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt prevăzute extinderea Dosarului Electronic de Sănătate, crearea Portalului Național de Sănătate cu funcții integrate de programare și acces la istoricul medical, precum și operaționalizarea Observatorului Național pentru Date de Sănătate. Implementarea coerentă a acestor inițiative ar putea reduce costurile administrative cu până la 15% și ar îmbunătăți semnificativ accesul pacienților la servicii medicale de calitate.
Tehnologii emergente pentru un sistem medical mai eficient
Tehnologiile emergente promit să accelereze și mai mult această transformare. Inteligența artificială poate diminua erorile de diagnostic cu 20–30% și poate reduce timpul de procesare al imaginilor medicale cu până la 40%, eliberează astfel timp prețios pentru medici. Blockchain-ul asigură trasabilitate și securitate pentru datele medicale a peste 90% dintre pacienți, iar Internetul Obiectelor Medicale (IoMT), cu o piață globală estimată la 260 miliarde USD până în 2027, facilitează monitorizarea de la distanță și intervențiile preventive. Analiza Big Data poate scurta timpii de diagnostic cu 25%, iar realitatea augmentată și virtuală este deja folosită în instruirea personalului medical și planificarea intervențiilor complexe.
„Modelele de succes din Estonia, Danemarca sau Austria demonstrează că digitalizarea nu reprezintă doar tehnologie, ci și economii concrete, resurse eliberate și creșterea încrederii pacienților și a personalului medical. România dispune de fonduri europene considerabile și poate face un salt semnificativ dacă își mobilizează toate resursele pentru a accelera implementarea. Suntem pregătiți să sprijinim aceste proiecte cu know-how, experiență și metodologii testate deja la nivel internațional”, declară Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.
Peste 50 de proiecte de eHealth
Cu peste 50 de proiecte de eHealth implementate la nivel internațional, Horváth poate fi un partener cheie pentru autoritățile și spitalele din România, sprijină atragerea fondurilor europene, crearea de arhitecturi IT moderne și dezvoltarea de soluții scalabile, cu impact direct asupra calității actului medical și sustenabilității financiare a sistemului.
„Transformarea digitală în sănătate nu este un lux, ci o necesitate strategică pentru un sistem medical performant și sustenabil. Într-o perioadă în care este necesară reducerea deficitului bugetar, digitalizarea serviciilor medicale poate aduce economii semnificative și resurse suplimentare pentru îngrijirea pacienților”, conchide Maria Boldor.
Foto: Horváth