Două mituri demolate de statistici

Sursa foto: Pixabay.com

Doi din trei români au acasă un calculator, dar și acces la internet. Mai mult, peste 73% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani se conectează zilnic sau aproape zilnic la rețea, iar situația stă și mai bine pe măsură ce scade vârsta utilizatorilor. De exemplu, pe segmentul de vârstă 16 – 34 ani procentul celor care folosesc internetul și calculatorul zilnic depășește 93.

Și totuși, când subiectul se mută pe zona competențelor digitale, ultimele date făcute publice de Eurostat arată că, deși se conectează zilnic, cei mai mulți utilizatori folosesc calculatorul doar pentru a accesa rețelele de socializare. Concret, specialiștii, care au realizat studiul pe 10.000 de persoane cu vârste între 16 și 74 de ani, au concluzionat că 43% dintre români au competențe digitale reduse și folosesc computerul pentru lucruri extrem de simple, nicidecum pentru rezolvarea unor lucruri practice (informare, instalare de aplicații, plată facturi, taxe etc), ceea ce ne așază pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește capacitatea de a folosi noua tehnologie. Bulgaria ocupă penultimul loc, cu 38%. La polul opus se situează Olanda, cu 16%, media UE fiind de 29%.

Procentul românilor care dețin competențe de bază este 31, iar al celor cu competențe superioare celor de bază 10. Astfel, și pe acest indice România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, în condițiile în care media UE la competențele superioare celor de bază este de 31%. Tot Olanda are cele mai multe persoane la această categorie (50%).

Cifrele acestea, făcute publice recent, demolează practic un mit, conform căruia, românii ar fi ”ași” în utilizarea calculatorului, ba mai mult, că România ar fi unul dintre marii contribuitori cu forță de muncă calificată în IT pe piața de profil. Ei bine, dacă pentru tânăra generație, născută în era digitală, noua tehnologie are tot mai puține necunoscute, când vine vorba de statistici generale, lucrurile se schimbă. Vechile generații se adaptează mai greu tehnologiei, competențele lor digitale reducându-se la lucruri simple, precum comunicare/socializare.

Pe de altă parte, noul clasament Worldwide Broadband Speed League 2019 realizat de Cable.co.uk arată că și în privința vitezei de internet (cu ani în urmă mare motiv de mândrie națională, devenită aproape mit), lucrurile s-au dat complet peste cap. Conform studiului, în 2019, viteza medie de download a scăzut semnificativ, plasând România pe locul 37 mondial, față de locul 5 în 2018.

Conform go4it .ro, clasamentul din 2018 punea România pe locul 5 mondial, cu o viteză medie de download de 38,60 Mbps. Această valoare ar fi reprezentat o performanţă bună, dacă se păstra şi în 2019, însă deja mai multe ţări au depăşit aceste viteze cu valori semnificativ mai mari, toate ţările din top 10 oferind viteze medii de download de peste 40 Mbps. Într-un mod ciudat însă, viteza medie de download a României a scăzut de la un an la altul, revenind mai degrabă la valorile din 2017.