Eşecul în afaceri, un element care indică lipsa competenţei?

Chiar dacă 50% dintre respondenţi sunt de părere că societatea şi cultura românească este încurajatoare pentru ei, răspunsurile lor privind modul în care este perceput eşecul în afaceri de către mediul de afaceri şi societate în ansamblu nu sunt deloc încurajatoare: doar 12% au răspuns că eşecul este perceput ca o oportunitate de învăţare, în timp ce 32% consideră că este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24% îl consideră un indicator al lipsei competenţelor. Amploarea acestor răspunsuri arată că România este încă departe de a deveni o societate care acordă sprijin antreprenorilor, indicând o tendinţă de descurajare pentru asumarea riscului în start-up-uri.

Îmbunătăţirea comunicării privind succesul antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră şi dezvoltare personală oferite de antreprenoriat sunt acţiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra îmbunătăţirii culturii antreprenoriale în următorii trei ani.

Educaţie şi training: cu cât mai educaţi, cu atât mai antreprenoriali

În SUA, 95,1% dintre deţinătorii de întreprinderi mici au cel puţin studii superioare. În România, doar 53,3% dintre antreprenori sunt absolvenţi de liceu sau de facultate. Totuşi, începând cu anul şcolar 2010-2011, educaţia antreprenorială a fost introdusă în licee (clasa a 10-a), fapt ce va creşte gradul de conştientizare a antreprenoriatului în rândul adolescenţilor, ca alternativă de carieră.

În plus, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puţine şi instabile, a condus la o schimbare a percepţiei tradiţionale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului. A încerca ceva pe cont propriu a început să fie considerat acceptabil. Această tendinţă trebuie încurajată prin informarea elevilor şi studenţilor cu privire la antreprenoriat ca opţiune de carieră validă, prin stagii de internship şi răspândirea poveştilor de succes.

92% dintre respondenţi consideră că finanţarea este dificilă pentru tinerii întreprinzători. Cifrele arată clar cât de dificil se obţine finanţare în România pentru un start-up sau pentru o companie într-o fază mai avansată de dezvoltare. Întreprinzătorii români cred că fondurile europene (63%) şi împrumuturile bancare (52%) ar avea cel mai mare impact pentru sprijinul antreprenoriatului în următorii trei ani, în timp ce private equity, business angels şi venture capital ar avea doar un impact mediu.

Aceste răspunsuri nu arată neapărat că dezvoltarea instrumentelor de finanţare precum venture capital, private equity şi business angels nu ar avea un impact mare asupra antreprenoriatului, ci mai degrabă arată o lipsă îngrijorătoare de informare. Este clar că aceste tipuri de investitori şi surse de finanţare sunt încă puţin cunoscute în România. Mai mult, business angels şi venture capital sunt surse de finanţare la care antreprenorii au acces limitat, întrucât nu sunt suficient de bine reprezentate şi diversificate pe plan local. Dintre sursele alternative de finanţare, prive equity sunt cele mai cunoscute şi, deci, cele mai accesate de antreprenorii români. Pentru a schimba această realitate, business angels trebuie să se grupeze în reţele de contacte, în timp ce fondurile de venture capital şi private equity ar trebui să fie promovate mai mult ca surse alternative de finanţare.

Reglementare şi impozitare: o perspectivă pesimistă

Antreprenorii români nu sunt mulţumiţi de mediul de reglementare şi impozitare – doar 36% dintre ei cred că România oferă o legislaţie eficientă pentru începerea unei afaceri, comparativ cu 51% dintre antreprenorii din UE. În ceea ce priveşte impozitele şi stimulentele fiscale pentru start-up-uri, răspunsurile arată că acestea sunt destul de puţine. Cu toate acestea, start-up-urile ar putea beneficia de stimulente fiscale care nu sunt în mod special dedicate lor, precum deducerile suplimentare pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare – recent majorate de la 20% la 50%.

Organizaţii precum incubatoarele de afaceri, mentorii, cluburile de antreprenori şi agenţiile de stat oferă sprijin pentru antreprenori. 51% dintre antreprenori cred, însă, că efortul acestor organizaţii nu este suficient de coordonat. Dacă ar fi mai bine integrate şi raţionalizate, aceste resurse ar fi mult mai eficiente.

„România nu poate înainta fără un antreprenoriat puternic. Avem nevoie de acest motor intern de creştere, pentru a stimula dezvoltarea sustenabilă a economiei locale. Avem nevoie de generaţii succesive de antreprenori, care să contribuie la valorificarea resurselor interne, la generarea locurilor de muncă şi la creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor româneşti”, concluzionează Bogdan Ion.