”Există ţările care nu vor să plătească mai mult şi cele care nu vor să primească mai puţin”
''Există ţările care nu vor să plătească mai mult şi cele care nu vor să primească mai puţin'', a sintetizat, scurt și la obiect, situaţia actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Summitul informal european, găzduit vineri de Bruxelles, va reprezenta începutul unei lungi dezbateri. Liderii Celor 27 vor trebui nu doar să analizeze cum va fi acoperită o diferenţă estimată la 14 miliarde de euro pentru perioada imediată post-Brexit, dar şi să cadă de acord asupra priorităţilor bugetare după 2020 în contextul în care migraţia, terorismul şi protecţia frontierelor reprezintă noi provocări majore pentru UE.
În 2019, la Sibiu
Pentru bugetul post-2020 (actualul cadru financiar multianual se întinde pe şapte ani, între 2014 şi 2020), ideea Comisiei Europene este de a decide priorităţile, după care bugetul comunitar ar urma să fie ajustat în consecinţă.
După cum a avertizat Bruxelles-ul, UE va trebui să aleagă între mai multe opţiuni. Cea mai mare parte a bugetului comunitar, aproximativ 70%, este pentru moment consacrată pilonilor tradiţionali ai Uniunii. politica de coeziune – care vizează recuperarea întârzierilor de dezvoltare din regiunile mai sărace faţă de cele mai bogate – şi politica agricolă comună (PAC).
Plecarea Marii Britanii din blocul comunitar implică o dezbatere în interiorul UE privind viitorul său, iar Cei 27 au decis deja să se reunească în mai 2019 la Sibiu, pentru a pregăti viitoarea lor 'agendă strategică' pentru perioada 2019-2024.
Summitul de la Sibiu, organizat în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE, va avea loc chiar înainte alegerii unui nou Parlament European şi formării unei noi Comisii Europene al cărui preşedinte, succesorul lui Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliul European cu avizul eurodeputaţilor.