Femeile invata mai mult, dar castiga mai putin. De ce?

Pregatirea profesionala a femeilor costa mai mult. Nu este o remarca misogina. Este, pur si simplu, consecinta prejudecatilor de pe piata fortei de munca. Destul de rare sunt cazurile in care, pe bancile scoli, baietii sa aiba, in medie pe clasa, note mai bune decat fetele. Pana pe ultima treapta a procesului de formare profesionala, fetele par a avea un usor avans in ierarhia calificativelor. In plus, sunt mai implicate in activitati extracuriculare – ceea ce, in mod normal, este o recomandare suplimentara la dosarul de angajare.

Se poate spune, chiar, ca fetele – de acum femei – consuma suplimentar timp si resurse pentru a-si aprofunda studiile, in raport cu baietii care, deveniti intre timp barbati, cotesc mai repede catre “paine”. In Franta, cel putin, 60% dintre absolventele de studii universitare au titlu de master. Si tot in Franta, la angajare, femeile si barbatii pornesc de pe picior de egalitate. Insa, cu cat se inainteaza in varsta, cu atat creste discrepanta.

Si nu doar pentru ca barbatii evolueaza mai rapid in cariera, ci si pentru ca, in pozitii identice, barbatilor li se ofera recompense financiare mai mari decat femeilor, apreciaza Dunya Bouhacene, fondatoarea firmei de investitii Woman Equity for Growth.

Managerul francez a ilustrat, in cadrul conferintei anuale DLDwomen, desfasurata la München, cu cifre din tara sa: daca, pana la 25 de ani, femeile castiga cel mult trei procente sub ceea ce castiga barbatii, diferentele ajung, la nivelul varstei de 54 de ani, la 38%.

Europenii castiga cu 15% mai mult decat europencele

In completarea celor spuse de Bouhacene vine un studiu realizat de fundatia Hans Böckler asupra a 3000 de absolventi ai facultatilor de drept si economie din orasul german Pforzheim.

In ciuda unui index mai bun si a unei implicari superioare in viata comunitatii studentesti, femeile castiga, la iesirea din scoala, deci la inceputul carierei, cu intre 1000 si 3000 de euro pe an mai putin decat barbatii.

Conform revistei germane Die Zeit, la nivelul Uniunii Europene, media veniturilor femeilor este cu 15 procente sub media celor ale barbatilor. Discrepantele cele mai mari apar in Estonia (24%), in vreme ce Belgia este cea mai echilibrata dintre natiunile comunitare, cu o diferenta de sase procente.

Diferentele sunt accentuate nu doar de grilele diferite de salarizare aplicate celor doua sexe, ci si de cota de angajati barbati, respectiv femei, pe pozitii similare. Altfel spus, femeile sunt mai des intalnite in meserii mai putin banoase.

Cercul vicios post-natal

In ce priveste misiunea cresterii copilului in perioada imediat post-natala, statisticile indica un plus in dreptul femeilor – iar aceasta pauza contribuie, de asemenea, la discrepanta dintre salarii, cu atat mai mult cu cat intreruperea muncii nu franeaza doar cresterea salariala, ci inseamna si oportunitati de cariera ratate.

Aici este, insa, vorba despre un cerc vicios, cred cercetatorii de la Hans Böckler: decizia luarii concediului post-natal este influentata de faptul ca barbatii au, de regula, meserii mai bine platite. Aceasta, desigur, explica si situatia remarcata de Dunya Bouhacene in cazul pragului de 54 de ani din Franta.

Asemenea evolutii pe piata fortei de munca se repercuteaza asupra intregii economii. Nu este vorba numai despre neexploatarea la maxim a calitatilor profesionale ale femeilor, ci si despre risipa de la bugetul public, intrucat o buna parte din banii folositi in formarea unui specialist provin din contributiile platitorilor de taxe si impozite.

Si, in plus, chiar daca educarea lor a costat la fel, femeile dau mai putin, financiar, inapoi societatii, dat fiind ca din salariile mai mici recurg si impozite mai scazute.