Fericiți, dar cu rezerve! Românii și satisfacția la locul de muncă | STUDIU

Aproape 11.000 de angajați români, cu vârste cuprinse între 19 și 60 de ani, au dat o notă  locului lor de muncă. Rezultatul obținut? Media 7.

Relațiile pozitive cu colegii și colaborarea eficientă în echipă au contribuit la scorul obținut, în timp ce lipsa de autonomie, încrederea scăzută în lideri și insuficienta recunoaștere a eforturilor individuale au fost identificate ca factori ce afectează negativ satisfacția.

Acestea sunt concluziile studiului „Barometrul fericirii la locul de muncă”, primul din România care a combinat metodele tradiționale de cercetare cu tehnici avansate de neuroștiință. Realizat de Pluxee în parteneriat cu The Happiness Index din Marea Britanie, studiul oferă o perspectivă profundă și științific fundamentată asupra satisfacției profesionale. Cuprinde însă și date relevante despre factorii care influențează fericirea angajaților, facilitând astfel o înțelegere mai clară a modului în care aceștia se simt cu adevărat la locul de muncă.

Cum arată un loc de muncă de nota 7

Un mediu în care relațiile cu colegii sunt armonioase, dar încrederea în lideri și organizație lasă de dorit, în care autonomia și flexibilitatea sunt prezente, echipele colaborează eficient, dar recunoașterea contribuțiilor individuale rămâne o provocare. Un loc unde echilibrul între viața profesională și cea personală este satisfăcător, dar sentimentul de a fi ascultat și apreciat la adevărata valoare este încă o aspirație.

Așa arată, astăzi, un loc de muncă în România: o combinație de satisfacții și nemulțumiri, un mix de plusuri și minusuri, pe care angajații îl percep, pe o scară de la 1 la 10, la un nivel moderat – 7.

Fericiți, dar nu entuziasmați

Scorul mediu de 7 nu este unul rău – indică faptul că, per ansamblu, angajații sunt mulțumiți. Dar nu și entuziasmați. Iar această nuanță contează mai mult decât pare. De exemplu, un aspect cu adevărat îngrijorător: tinerii, în special cei cu vârste între 19 și 30 de ani, se simt mai puțin fericiți și mai puțin implicați decât colegii lor mai maturi. Mulți dintre ei simt că nu sunt suficient apreciați și au dificultăți în a-și găsi un sens real în muncă.

Iar asta de vede și într-un alt indicator al studiului: 1 din 2 angajați nu ar recomanda locul său de muncă altor persoane.

Piața muncii din România, într-un punct de răscruce

Potrivit autorilor, studiul vine într-un moment-cheie, în care piața muncii din România este supusă unor presiuni economice, sociale și politice fără precedent.

Pe de o parte, transformările post-pandemie au redefinit cultura muncii, aducând flexibilitatea, bunăstarea și echilibrul dintre viața profesională și cea personală în prim-planul preocupărilor angajaților.

Pe de altă parte, organizațiile se confruntă cu provocări tot mai mari în ceea ce privește retenția și implicarea talentelor, pe fondul unei competiții tot mai intense și al schimbărilor generaționale în așteptările forței de muncă. Pentru că, să nu uităm, pentru prima dată în istorie, locul de muncă este un spațiu comun pentru patru generații de angajați, fiecare având caracteristici sociale și economice distincte.

Fericirea la job: cum influențează industria și orașul nivelul de satisfacție

Fericirea la locul de muncă nu depinde doar de vârstă, sex sau mărimea companiei, ci și de domeniul de activitate ori de orașul în care angajații își trăiesc zi de zi experiența profesională. Industriile care oferă flexibilitate și autonomie tind să genereze angajați mai mulțumiți, în timp ce sectoarele cu reguli stricte sau cu un echilibru fragil între muncă și viața personală se confruntă cu un nivel mai scăzut de fericire profesională.

Profesii liberale: lideri în satisfacția la locul de muncă

Printre cei mai fericiți angajați se numără profesioniștii care beneficiază de autonomie și recunoaștere pentru munca lor. Potrivit studiului Pluxee, sectorul activități profesionale a bifat cel mai mare nivel de fericire și conduce în clasamentul satisfacției la job. 43% dintre respondenți se declară pe deplin mulțumiți.

IT: surpriza unei industrii cu așteptări ridicate

În mod surprinzător, IT-ul, deși este perceput ca un domeniu ofertant, cu medii de lucru moderne și salarii peste medie, nu excelează la capitolul fericire. În ciuda relațiilor de colegialitate și a condițiilor de muncă apreciate, nivelul general de satisfacție rămâne sub media pieței. Așteptările ridicate, volumul mare de muncă și presiunea performanței ar putea fi factori care diminuează entuziasmul în acest domeniu.

Sectorul public: stabilitate, dar și nemulțumiri

Destul de nefericiți sunt și angajații din instituțiile de stat. În ciuda salariilor generoase, cei mai mulți dintre ei nu pot trece cu vederea experiențele mai puțin favorabile de la locul de muncă. Conform studiului, angajații din sectorul public sunt nemulțumiți de lipsa clarității în ceea ce privește contribuția lor la succesul organizației și de colaborarea în echipă, percepută ca mai puțin eficientă. De asemenea, relațiile profesionale nu sunt văzute ca fiind suficient de armonioase pentru a susține un mediu de lucru plăcut.

Servicii financiare și imobiliare: echilibru precar între muncă și viață personală

Un alt sector în care satisfacția angajaților este sub medie este cel al serviciilor financiare și imobiliare. Doar 30% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți de experiența lor profesională, comparativ cu media națională de 34%. Printre motivele principale se numără programul solicitant, presiunea constantă a performanței și dificultatea de a menține un echilibru între viața profesională și cea personală.

Regiunea poate influența fericirea

Și orașul în care profesează un angajat are un impact major asupra modului în care percepe satisfacția profesională. Studiul arată că angajații din Bucovina sunt cei mai fericiți, 43% dintre ei au oferit scoruri maxime experienței lor profesionale. În schimb, Muntenia înregistrează niveluri sub media națională, în special în ceea ce privește claritatea rolului profesional, evoluția în carieră și echilibrul dintre muncă și viața personală.

În concluzie, un salariu mare sau un domeniu sigur ori considerat „de viitor” nu garantează automat și satisfacția angajaților. Factori precum cultura organizațională, echilibrul dintre muncă și viața personală și sentimentul de apartenență pot avea o greutate mult mai mare atunci când vorbim despre motivație, implicare și angajament.

CITEȘTE ȘI: Colapsul demografic și impactul lui asupra economiei viitorului (I). Declinul piramidei populației

foto: ID 41031834 @ Syda Productions | Dreamstime.com