Fricile noi ale românilor

Teoria ierarhiei nevoilor a fost una dintre revoluţiile din psihologie la mijlocul secolului XX. Psihologul umanist Abraham Maslow este părintele ei şi postulază, printre altele, că individual se poate concentra pe nevoile de siguranţă numai după ce-şi satisface nevoile instinctuale. Astfel, dacă facem un crochiu al teoriei, la baza piramidei stau nevoia de hrană, de somn, iar la vârful ei sunt spontaneitatea, creativitatea, spontaneitatea.

Reveal Marketing Research a realizat recent un studiu etnografic cu privire la investigarea nevoilor actuale ale românilor şi a intensităţii importanţei lor ȋn vieţile acestora scoate, iar acest rezultatele acestui studiu scot la iveală o inversare a piramidei lui Maslow ȋn rândul românilor, atunci când ne raportăm la categoriile de vârstă, etapele emoţionale şi sociale, experienţele şi atitudinea faţă de traiul de zi cu zi.

O primă concluzie a studiului relevă faptul că nevoile fiziologice de la baza piramidei stârnesc frici puternice personelor tinere-mature (36–45 de ani), ȋn special persoanelor căsătorite, cu copii mici. Aceste frici au legătură, ȋn mare parte, cu responsabilităţile acestora de tineri părinţi şi se nasc din cauză ca aceştia se simt copleşiţi de activităţile multiple de pe lista lor de obligaţii.

Această categorie de persoane este preocupată de hrană şi de odihnă, iar temerile lor referitoare la nesiguranţa zilei de mâine se ȋmpletesc cu grija pentru o alimentaţie sănătoasă, un program cât mai bine structurat şi cu o atentă supraveghere a veniturilor lunare care asigură acoperirea acestor nevoi. Cauzele acestor probleme sunt programul încărcat de la locul de muncă şi veniturile scăzute din ţara noastră.

Într-un mediu economic instabil, inversarea piramidei nevoilor atestă faptul că trăim ȋntr-o Românie „cu susul ȋn jos”, fricile românilor arătând limpede acest lucru.

Nevoile de securitate stârnesc frici şi categoriei maturilor cu vârsta cuprinsă între 45 şi 60 de ani. Vorbim despre o teamă cauzată de aspecte financiare (ratele şi datoriile acestora şi ale copiilor lor la bancă, de exemplu), dar şi de o frică provocată de grija pentru viitorul familiei lor. La această vârstă, nesiguranţa apare şi când vorbim despre păstrarea locului de muncă, siguranţa proprietăţii sau despre sănătate, acestea avându-şi rădăcinile în intrarea într-o nouă etapă a vieţii – toamna vieţii lor profesionale şi personale.

Totodată, este vorba mai degrabă despre o conştientizare a rolului lor de părinţi şi o dorinţă de a nu da greş pe plan profesional sau familial. Aceste frici se formează din cauza situaţiei economice dificile, dar şi a unei pieţe a locurilor de muncă instabile.

Seniorii de peste 60 de ani sunt cei mai echilibraţi şi se aşază cel mai natural pe scara nevoilor lui Maslow. Chiar dacă nu au frici şi nevoi situate în vârful piramidei (autorealizare), aşa cum ne-am aştepta, maturii au frici tot puternic emoţionale – teama de a se nu se realiza pe plan personal sau de a nu atinge recunoaşterea socială şi respectul altora sau de a nu-şi fi îndeplinit toate rolurile sociale avute în viaţa lor. O altă frică prezentă puternic în rândul persoanelor în vârstă este teama de singuratate, dacă vorbim despre familie (înţeleg că nu mai pot beneficia de ajutorul copiilor).

Categoria tinerilor de până în 35 de ani este situată în vârful piramidei. Nevoia de autoimplinire este susţinută de frica acestora de a nu-şi atinge potenţialul propriu din cauza lipsei de oportunităţi din România. Tinerii nu mai sunt atenţi la nevoile de bază ce necesită rezolvare imediată, găsind un echilibru între viaţa socială, profesională, personală. Au, în schimb, o atitudine pesimistă, sceptică atunci când vine vorba despre atingerea unui scop în viaţă. Acest comportament se datorează inegalităţii şi presiunii sociale, elemente ce-i afectează la nivel emoţional.

„Am ales să studiem fricile actuale ale românilor în raport cu nevoile lor cu scopul de a afla rădăcinile acestor temeri şi de a înţelege în ce măsură acestea sunt influenţate de situaţia economico-socială din ţara noastră. Fie că vorbim despre nevoi emoţionale sau raţionale, sărăcia ne-a făcut să fim mai pesimişti, să vedem partea goală a paharului, iar acest lucru afectează fiecare categorie de vârstă. De exemplu, tinerii nu se mai bucură de activităţi şi idei interactive, preocupările lor fiind statice şi nematerializate. Frica puternică de a nu reuşi în viaţă îi impiedică să-şi facă planuri de viitor sau să se gândească la o carieră de succes sau la întemeierea familii. Aceştia încearcă să-şi amâne cât de mult posibil ieşirea din această perioadă deoarece presupune, în mare parte, asumarea responsabilităţilor.” a spus Marius Luican, General Manager Reveal Marketing Research.