“Cu toate că uneori ritmul de dezvoltare al regiunii părea să urmeze modelul «un pas înainte, doi paşi înapoi», trebuie să ne amintim cât de departe au ajuns aceste ţări. Fostele state-satelit ale Uniunii Sovietice au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Cadrul instituţional şi cel juridic au fost reconstruite de la zero”, declară Juraj Kotian, director cercetare Macro/FI pentru ECE în cadrul Erste Group şi co-autor al raportului “La 25 după comunism – mai deţine Europa Centrală şi de Est cheia creşterii economice?”.

Libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalului uman a ajutat la transformarea completă a acestor economii. Fondurile europene – pe lângă masivele investiţii străine primite de pretutindeni, din Germania până în China – au avut efecte excelente.

Şi, foarte important, reformele – printre care privatizările au avut un rol cheie – au condus la creşterea ponderii sectorului privat în PIB, de la niveluri extrem de scăzute chiar şi de 10% la aproape 80%, ceea ce înseamnă că majoritatea valorii economice este generată în prezent de sectorul privat”, declară Juraj Kotian.

Avem nevoie de noi motoare de creştere

În acelaşi timp, raportul publicat de Erste Group Research arată că, având în vedere contextul european actual caracterizat de stagnare, statele din ECE se confruntă cu provocarea identificării de noi motoare de creştere, riscând ca altfel să rămână blocate la niveluri mediocre, care nu le va permite să ajungă din urmă Occidentul.

“Lucrurile nu vor deveni deloc mai uşoare pe viitor pentru ţările din ECE. După criză, resursele s-au diminuat şi competiţia a devenit acerbă. Vechile modele de creştere, bazate pe avantajele costurilor reduse, se perimă cu rapiditate, iar la orizont se conturează ameninţări precum reducerea populaţiei în vârstă de muncă. Modelul nostru pentru ECE pune sub semnul întrebării modelul tradiţional de convergenţă bazată exclusiv pe producţie”, arată Kotian

El consideră că, guvernele ar trebui să se concentreze pe crearea unui mediu de afaceri mai bun pentru sectoarele dinamice cu valoare adăugată mai mare. Ţările din ECE au cu adevărat şansa de a-şi creşte avantajul competitiv în sectoare precum cel al serviciilor şi de IT&C.

“În cele din urmă, îmbunătăţirea calităţii instituțiilor şi guvernării reprezintă un element esenţial pentru majoritatea acestor probleme, întrucât cadrul instituţional formează bazele stabilităţii sociale, previne corupţia şi favorizează prosperitatea. Acest lucru poate juca un rol cheie în consolidarea, sau dimpotrivă, încetinirea mecanismului convergenţei”, mai spune el.

Factori cheie pentru viitoarea creştere a Europei Centrale şi de Est

Având în vedere perspectivele de creştere slabe pentru Europa şi lipsa activităţii investiţionale a sectorului privat, autorităţile competente au pledat pentru creşterea rolului investiţiilor publice pentru relansarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă.

“Am identificat trei domenii care corespund cel mai bine acestor nevoi. Guvernele ţărilor din ECE ar trebui să se axeze drept priorităţi strategice pe investiţiile în infrastructură, pe securitatea energetică şi apărare şi să urmeze noul val de investiţii în eficienţă energetică. Fie că discutăm despre transport, energie şi apă, clădiri publice precum şcolile sau spitalele, energie verde sau despre diversificarea surselor/reţelelor de energie, asemenea investiţii permit societăţilor să progreseze deoarece aceşti factori au impact asupra tuturor aspectelor din viaţa noastră”, afirmă Zoltan Arokszallási, Analist Şef Macro/Fixed Income pentru ECE în cadrul Erste Group.

Citeşte şi: România: De la gura flămândă la capitalismul pe pâine greu de înghițit

După escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, investiţiile în domeniul securităţii, care fuseseră neglijate în ultimii ani, vor deveni cu siguranță prioritare atât din punct de vedere al securităţii energetice (continuarea diversificării surselor/reţelelor de energie), cât şi în domeniul apărării. Cheltuielile cu apărarea în Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia s-au situat doar la circa jumătate din nivelul de referinţă stabilit de NATO, de 2% din PIB, investiţiile şi achiziţiile de echipamente fiind în mod special marginalizate.

Pentru finanţarea proiectelor de securitate energetică şi infrastructură, guvernele ar trebui să încerce să utilizeze pe cât de mult posibil fondurile UE. În perioada de programare 2014 – 2020, Fondurile de Coeziune alocate ţărilor din ECE însumează 167 miliarde de euro.

În plus, aceste ţări pot obţine finanțare suplimentară prin programul Facilitatea autonomă “Connecting Europe” (33 miliarde euro). Cu toate acestea, rata de absorbţie a fondurilor UE rămâne strâns legată de indicele corupţiei şi calitatea instituțiilor publice.

Prin urmare, restructurarea semnificativă a instituţiilor publice, precum şi iniţiativele pentru combaterea corupţiei, sunt esenţiale pentru stimularea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Ţările din ECE se situează în urma statelor baltice în toate aceste domenii, cu excepţia Poloniei, care înregistrează cel mai mare progres.

“Având în vedere că spaţiul fiscal pentru extinderea investiţiilor publice este mai degrabă limitat, guvernele ar trebui să rămână concentrate pe priorităţile pe care le-au stabilit pentru fiecare stat, continuând în acelaşi timp să se axeze pe îmbunătățirea instituţiilor publice şi a mediului de afaceri, care nu implică neapărat costuri materiale, dar deschid calea pentru investiţii private şi finanţare mai ieftină”, spune Arokszallási.

IT-ul solutie pentru creşterea economică

Analiştii Erste Group consideră că un alt factor cheie pentru creştere este stimularea puternică a sectorului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării (IT&C).

“Explicaţia este că lumea tot mai digitalizată în care trăim impune economiilor şi societăţilor să ţină pasul cu extinderea telecomunicaţiilor moderne şi ECE nu poate rămâne în urmă în acest domeniu dacă doreşte să se dezvolte din punct de vedere economic, în special având în vedere potenţialul regiunii”, spune Katarzyna Rzentarzewska, Senior Analist în cadrul Erste Group.

Citeşte şi: BLACK FRIDAY 2014. Se anunță cele mai mari reduceri de până acum

Punctul de plecare pentru dezvoltarea acestui sector va fi reprezentat de investiţiile în structura reţelelor, dat fiind că acoperirea pentru comunicarea în bandă largă fixă şi mobilă este în general mai redusă în ECE, iar numărul locuinţelor cu acces la internet este mai scăzut decât în ţările occidentale.

Mai mult, în acest sector inovativ se poate construi plecând de la numeroasele poveşti de succes ale firmelor din domeniul IT&C din ECE, care arată că producţia şi serviciile bazate pe cunoaştere pot deveni parte din povestea motoarelor de creştere ale regiunii.

Reducerea vârstei în muncă

În funcţie de cum decid ţările din ECE să abordeze o altă mare provocare viitoare – reducerea populaţiei în vârstă de muncă – efecte pot fie să susţină fie să limiteze potenţialul de creştere a PIB-ului.

În timp ce în unele ţări precum Republica Cehă sau Slovenia reducerea populaţiei în vârstă de muncă va fi relativ modestă, în Polonia şi Slovacia se estimează că populaţia din această categorie va scădea cu 40 – 50% până în 2080.

Printre soluţiile care ar trebui luate în considerare de țările din ECE pentru menţinerea potenţialului de creştere se numără: majorarea ratei de participare, restructurarea sistemelor de pensionare pentru a descuraja pensionarea anticipată şi a recompensa prelungirea duratei de muncă, îmbunătăţirea ratei de participare a femeilor, situată în medie cu 13% sub nivelul înregistrat în rândul bărbaţilor, implementarea unei politici de imigrare mai active şi flexibile cu privire la statele din afara UE, pentru a permite atragerea de persoane înalt calificate în domenii specializate.