Ionuţ Dumitru: Nu sunt semne că intrăm într-o nouă criză financiară globală

În prima săptămână din an, preţul barilului de petrol, de referinţă în Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, ajungea la 27,85 dolari, nivelul cel mai scăzut din ultimii 12 ani. Această scădere se reflectă în evoluţia pieţelor financiare şi are, de regulă, consecinţe asupra deciziilor de investiţii. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, confirmă că, „pe fondul scăderii masive a preţului petrolului, ţările exportatoare de petrol şi companiile dependente, expuse la evoluţia acestuia, au înregistrat corecţii majore şi au alimentat creşterea volatilităţii în pieţele financiare internaţionale”.

„Companiile locale din domeniul petrolier vor resimţi puternic scăderea preţului, planurile de investiţii fiind probabil şi ele afectate, însă România oferă încă randamente bune în termeni relativi. Conform statisticilor Comisiei Europene, în România, preţul la pompă, atât la benzină, cât și la motorină – net de taxe –, este semnificativ peste media europeană şi probabil că interesul acestor companii pentru România va fi menţinut”.

Deși ţările exportatoare sunt afectate negativ, în principiu, un preţ mic la petrol stimulează creşterea economică globală. Efectele pozitive se manifestă în ţările importatoare și prin scăderea costurilor de producţie în sectoarele economice unde petrolul este un cost de producţie important. „Suntem o ţară importatoare de petrol, gradul nostru de independenţă energetică în cazul petrolului fiind de doar 38,2% (şi 93,6% în cazul gazelor – date aferente anului 2014, ceea ce ar trebui să conducă la un efect agregat pozitiv al scăderii preţului asupra creşterii economice.”

Bursa din China a căzut în primele zile din ianuarie şi acest lucru a declanşat un efect de domino asupra burselor din întreaga lume. Cum economia chineză este în declin şi probabil că nu va reuşi să se redreseze în 2016, era firesc să ne întrebăm care sunt implicaţiile asupra industriilor care se bazează foarte mult pe investiţii acolo sau importuri din China, și care vor fi cele mai afectate sectoare şi businessuri?

Economistul-șef al Raiffeisen confirmă că încetinirea semnificativă a creşterii economice din China, pe fondul unei recalibrări a modelului lor de creştere economică bazată mai mult pe consum intern, va avea efecte importante în economia globală, doar că România pare a fi mai puţin afectată în mod direct, relaţiile noastre comerciale cu această țară fiind nesemnificative în termeni de exporturi. Doar circa 1% din total exporturi ale României sunt în China. În schimb, efecte semnificative pot apărea în mod indirect, pe filieră germană, Germania fiind principalul nostru partener comercial la export.

„Circa 20% dintre exporturile noastre merg către Germania, iar Germania este un mare exportator în China. Probabil că pe canalul direct al exporturilor către China deja resimţim efecte, exporturile noastre în această țară scăzând deja în perioada ianuarie-noiembrie 2015 cu aproape 8%, însă efectul este diminuat de ponderea mică a acestora în totalul exporturilor”, expplică Dumitru.

Moneda naţională s-a depreciat pe parcursul anului 2015 cu două cifre în faţa dolarului american, în timp ce în faţa monedei euro, deprecierea a fost nesemnificativă. Iată însă că, din prima săptămână de tranzacţionare din 2016, moneda naţională se află în scădere faţă de euro, iar raportul cu dolarul s-a apropiat de minimul istoric.

Ionuț Dumitru atribuie deprecierea leului faţă de euro din ultimele săptămâni deteriorării sentimentului de încredere pe pieţele globale. „Probabil că volatilitatea cursului leului va fi mai mare în 2016, comentează Ionuț Dumitru, însă nu ar fi motive fundamentale puternice pentru care leul să se deprecieze semnificativ. De fapt, prognozele analiştilor arată un curs al leului relativ stabil în 2016, probabil însă că volatilitatea va fi semnificativ mai mare.”

Deși euroscepticii spun că toate semnalele conduc către destrămarea Uniunii Europene, Ionuţ Dumitru rămâne optimist și afirmă că UE s-a creat prin voinţă politică, unul dintre motivele creării sale fiind evitarea unor noi conflicte, chiar de natură militară. „Deşi UE trece printr-o perioadă de turbulenţe, crearea UE este un drum ireversibil. Soluţia la problemele cu care se confruntă UE este tocmai mai multă integrare europeană.”

În sfârșit, ce ar mai trebui să ştie întreprinzătorii români despre 2016? Că e momentul să profite de oportunităţile create de relansarea creşterii economice din România şi, în același timp, să se protejeze împotriva potenţialelor riscuri care se pot materializa în pieţele financiare. „Anul 2016 va fi caracterizat probabil printr-o volatilitate mai mare în pieţele financiare. Din acest punct de vedere, companiile care au în bilanţuri riscuri financiare – risc de dobândă (dacă au contractat un credit cu rată variabilă) sau risc valutar (dacă au expunere valutară) – trebuie să se protejeze utilizând produse de acoperire a riscurilor (hedging) pe care nu le pot controla.”