Previziuni: Economia românească își va reveni abia după 2022.  Kurzarbeit ar trebui extins

„Situația generală a companiilor s-a înrăutățit, dar majoritatea vede totuși oportunitățile în criza actuală și acceptă provocările. Criza Corona are mai ales un rol de catalizator pentru schimbările structurale existente în toate sectoarele economice. Ritmul și presiunea pentru schimbare sunt în mod clar în creștere”, este de părere Sebastian Metz, Director general AHK România.

Acest lucru reiese și din sondajul realizat de AHK România în luna octombrie 2020. Chestionarul are în vedere atât evaluarea situației conjuncturale și situația companiilor, dar oferă și o privire de ansamblu asupra principalilor factori de risc economic din perspectiva companiilor, în general, dar și raportată la actuala criză.

Situația actuală este apreciată de majoritatea respondenților ca fiind „satisfăcătoare”. Din sondaj reiese că doar 35% din firmele germane apreciază situația propriei companii ca fiind bună, mult mai puține față de toamna anului trecut (2019: 60%). Peste 55% dintre respondenți o consideră satisfăcătoare, iar restul de 9,6% apreciază situația actuală în care se află compania ca fiind dificilă (2019: 8,3%).

În ce privește evoluția activității, companiile sunt mai puțin încrezătoare în această toamnă, ceea ce este de înțeles pe fondul nesiguranței provocate de pandemie. Doar un sfert (26%) dintre companiile chestionate sunt de părere că activitatea lor va evolua mai bine în următoarele 12 luni (2019: 35%), în timp ce 25% sunt de părere că evoluția activități lor în România va fi mai slabă (2019: 13,3%).

Referitor la situația conjuncturii în următoarele 12 luni, peste 40% dintre cei chestionați se așteaptă la o evoluție negativă (2019: 30,5%), aproape un sfert sunt optimiști și cred într-o revenire conjuncturală pe termen mediu. 31% nu se așteaptă la vreo schimbare (2019: 57,6%). La întrebarea, când estimează că își va reveni economia românească, peste 58% dintre respondenți se așteaptă la o revenire abia în 2022 sau chiar mai târziu. „Drumul spre redresarea economică rămâne stâncos și pavat cu multe incertitudini. Programele de sprijin guvernamental ar trebui să țină seama de acest aspect și, de exemplu, să extindă noul program de muncă flexibilă, Kurzarbeit”, mai spune Sebastian Metz.

Numărul angajaților se menține la același nivel, potrivit a 60,6% dintre respondenți. Semnificativ mai puține companii decât în anul precedent spun că vor să continue angajările (2020: 17%, 2019: 33%). În ceea ce privește intențiile de investiții în următoarele 12 luni, 40,4% dintre companii spun că acestea nu se vor schimba (toamna anului 2019: 40%), doar 11,7% văd cheltuieli de investiții mai mari (2019: 22%). Soldul (diferența dintre răspunsurile pozitive și cele negative) coboară de la 5 la minus 21 de puncte la un minim absolut.

În ceea ce privește factorii de risc economic din punctul de vedere al companiilor, anul acesta s-a schimbat ponderea. Principalul risc în prezent este cererea scăzută de produse și servicii, urmată de condițiile-cadru politico-economice. În anii precedenți, cei mai importanți factori de risc au fost lipsa forței de muncă și costurile cu forța de muncă.

Pe fondul pandemiei provocată de Coronavirus, restricțiile de călătorie și lipsa investițiilor influențează cel mai mult activitatea companiilor. Cele mai utilizate măsuri pe care le iau companiile pentru a face față situației actuale sunt digitalizarea, reducerea costurilor și amânarea sau anularea investițiilor. Pentru companiile germane din România, Germania și Uniunea Europeană sunt regiunile de interes pentru căutarea de furnizori, dar și pentru stabilirea unor noi amplasamente investiționale.

***

La acest chestionar, din România au participat 94 de companii, mai mult de jumătate dintre acestea fiind active în industrie și construcții (52,7%), peste 30% în servicii, iar restul companiilor din domeniul comerțului. Sondajul s-a desfășurat în perioada 1-19 octombrie 2020.

Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay