Previziuni optimiste pentru economia românească: creștere de 4,5% în acest an

Imagine de Tumisu de la Pixabay

„Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la Marea Criză (1929-1933), previziunile specialiștilor în economie plasând impactul acesteia chiar dincolo de magnitudinea celui înregistrat în timpul Marii Crize. Economia românească nu putea să nu fie afectată și ea de acest impact, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și integrarea ei în lanțuri de valoare europene și globale. Mai mult, structura sa face economia românească vulnerabilă la impactul COVID-19: prelucrarea resurselor primare și construcțiile de mașini, principalele domenii care contribuie la formarea PIB-ului, sunt printre cele mai serios lovite de recesiune, iar sectorul serviciilor este supus restricțiilor aferente pandemiei”, spunea în luna noiembrie a anului 2020 Radu Kubinschi, Director Consultanță, Deloitte România.

Economia românească înregistra la acea vreme una dintre cele mai mari contracții din Europa, de 12,3% (conform Eurostat), fiind devansată doar de statele al căror PIB se bazează pe turism (Spania, Croația, Grecia, Ungaria, Portugalia, Franța, Italia).

Ce se va întâmpla cu economia globală în următoarea perioadă? Se pare că aceasta va avansa în 2021 cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul 21, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor, conform raportului PwC, Global Economic Watch 2021, publicat de curând.

Deși economia globală în ansamblu își va reveni la nivelul de dinainte de criza sanitară, revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. Redresarea va depinde de reușita campaniilor de vaccinare, precum și de condițiile fiscale, monetare și financiare ale fiecărui stat în parte.

”Previziunile optimiste la nivel global dau încredere că recuperarea pierderilor suferite în ultimul an se va face mai rapid decât se credea la începutul pandemiei. România urmează tendința globală, având în vedere că estimările Comisiei Naționale de Prognoză indică o creștere de 4,5% în acest an, după declinul de 4,2% din 2020”, a spus Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Creșterea va reveni, dar va fi inegală

Reacția Uniunii Europene a fost mai promptă și mai concertată ca niciodată pe ambele axe strategice: combaterea pandemiei de COVID-19 și a efectelor economice ale acesteia. Statele europene au atins un nivel semnificativ de solidaritate în intervențiile comune, chiar dacă acestea au fost considerate insuficiente și nu au cuprins toate ariile din perspectiva unora dintre cele mai afectate state membre – Spania, Italia etc., mai spunea Radu Kubinschi, Director Consultanță, Deloitte România, în luna noiembrie a anului trecut.

Eforturile comune făcute de țările din Uniunea Europeană au dat roade în unele, astfel că, potrivit Global Economic Watch 2021, economia Chinei este deja mai mare decât înainte de pandemie, dar alte economii avansate, în special cele puternic bazate pe servicii, precum cele din Marea Britanie, Franța și Spania, sau cele axate pe exportul de bunuri de capital, precum Germania și Japonia, au o probabilitate mai mică de a reveni la nivelurile ante criză, până la sfârșitul anului 2021.

Previziunile avertizează că următoarele trei până la șase luni vor continua să aibă multe provocări, în special pentru țările din emisfera nordică care trec prin lunile de iarnă și ar putea fi forțate să impună blocaje parțiale sau totale ale economiei, aplicate în prezent în Germania și Marea Britanie. Astfel, aceste economii s-ar putea contracta în primul trimestru și să revină pe creștere probabil în a doua jumătate a anului, când este de așteptat ca cel puțin două treimi din populația lor să fie vaccinată.

În economii precum Marea Britanie, Franța, Spania și Germania se preconizează că nivelurile de producție încă scăzute vor duce la creșterea ratelor șomajului, majoritatea locurilor de muncă afectate fiind cele din partea de jos a distribuției câștigurilor, agravând astfel inegalitățile de venituri.

Mai multe investiții în infrastructura verde

În 2021, un accent important se va pune pe mediu, investiții semnificative și schimbări de politici legate de Acordul climatic de la Paris fiind așteptate în principalele blocuri comerciale, inclusiv SUA, China și Uniunea Europeană.

În acest context, valoarea emisiunilor globale de obligațiuni verzi ar putea depăși pentru prima dată 500 de miliarde de dolari, având în vedere creșterea apetitului investitorilor pentru fondurile de mediu, social și de guvernanță (ESG). Fondurile destinate ESG ar putea ajunge astfel la o pondere de până la 57% din totalul fondurilor mutuale europene, până în 2025.

Obligațiunile verzi sunt utilizate pentru finanțarea directă a proiectelor de mediu și reprezintă în prezent mai puțin de 5% din piața mondială de venituri fixe.

Se preconizează că nivelurile datoriei publice a țărilor G7 vor depăși 57 de miliarde de dolari

Estimările din perspectivele economice mondiale ale FMI din octombrie 2020 arată că datoria publică a G7 va crește cu aproximativ 4 trilioane de dolari în 2021, ceea ce este semnificativ mai mic decât creșterea de 7 trilioane de dolari înregistrată anul trecut.

În termeni relativi, acest lucru se traduce printr-un nivel al datoriei publice de aproximativ 140% din PIB-ul G7, reflectând nivelul de sprijin al lucrătorilor și al întreprinderilor care continuă să fie solicitate pe măsură ce ieșim treptat din situația de urgență sanitară. Prin comparație, în economiile emergente 7 (E7), se așteaptă ca datoria publică să crească cu aproximativ 2 trilioane de dolari.

Este ceva de îngrijorat? Regula cheie pentru sustenabilitatea datoriei publice este ca PIB-ul real să crească la o rată mai rapidă decât nivelul ratelor dobânzii reale suportate pentru datoria publică.

Alte previziuni pentru 2021

• Prețul mediu anual al petrolului va rămâne sub 60 dolari pe baril, dar probabil va crește în a doua jumătate a anului.
• Italia ar putea reveni în clubul țărilor cu PIB de peste 2.000 miliarde dolari.