Putem reuși să schimbăm în bine societatea în care trăim? Avem voință? Avem putere?

Cum pot fi aduse schimbări de profunzime în România reprezintă nu atât o problemă, cât o misiune. Și vorbim despre tendinţele schimbării sociale mult discutate de sociologi. Iar unele dintre multele întrebări care intervin pe parcursul acestui „proces” sunt: Putem reuși să schimbăm în bine societatea și mediul în care trăim? Avem voință? Avem putere?

„Societatea nu este omogenă ca tendinţe. În sensul că grupuri şi categorii diferite de indivizi aderă la, şi susţin, valori diferite în momente şi situaţii diferite. O imagine generală poate fi construită pe baza tendinţelor la care aderă majorităţile, să spunem categoriile cele mai numeroase, însă nu trebuie uitat că aceasta este doar o reflectare ideală a realităţii”, după cum reliefa profesorul universitar Horaţiu Rusu în una dintre edițiile Revistei CARIERE.

Ashoka, organizația mondială pentru sprijinul antreprenorilor sociali, a publicat primul studiu despre atitudinea și percepția românilor asupra agenților schimbării din societate. Un studiu realizat de Reveal Marketing Research. Astfel, potrivit studiului, 35% din respondenți consideră că schimbarea poate porni și de la instituțiile statului, 26% atribuie acest lucru persoanelor publice și artiștilor. 24% organizatiilor non-profit și numai 17% bisericii sau politicienilor. Dacă la nivel de mod de gândire, trei sferturi dintre români se consideră agenți ai schimbării, ruptura intervine în zona de impact al acțiunilor lor. Unde numai o treime declară că reușesc să schimbe în bine societatea și mediul în care trăiesc. Majoritatea persoanelor consideră că agenții schimbării au în comun abilitatea de a se autoeduca. De asemenea calitatea educației primite acasă și nevoile prezente ale societății.

Principalele concluzii ale studiului

1. 74% dintre respondenți se consideră agenți ai schimbării. Se observă un procent semnificativ mai mare decât media în cazul tinerilor între 18-24 ani (81%) și al maturilor de peste 55 de ani (78%).
2. Autoeducația este considerata principalul factor care a contribuit la această atitudine, in 98% din cazuri, urmată de educația primită acasă și nevoile prezente ale societății. Respondenții de peste 25 de ani (98%) pun mai mult preț pe autoeducare decât cei de 18-24 de ani (93%).
3. 95% dintre respondenti au declarat că își doresc să își educe copiii să devină „agenți ai schimbării”. Cei care au răspuns negativ la această întrebare sunt majoritar bărbati (59%) de peste 45 de ani (53%), cu copii (64%).
4. 86% dintre respondenți admit că schimbarea în societatea în care trăim începe cu fiecare dintre noi, 35% consideră că instituțiile statului ar putea schimba în bine mediul în care trăim, iar 1 din 4 atribuie acest lucru persoanelor publice, artiștilor și organizațiilor non-profit.
5. Femeile (96%) își doresc mai mult să își crească copiii să devină agenți ai schimbării (94%).
6. Potrivit respondenților, factorii care contribuie mai puțin la atitudinea de agent al schimbării sunt prietenii, cunoștințele (72%) și influența externă / modelele occidentale (66%)

Generația tânără manifestă o preocupare mai ridicată pentru nevoile prezente ale societății

„Studiul ne ajută să înțelegem mai bine cum pot fi aduse schimbări de profunzime în România anului 2019. Observăm că generația tânără manifestă o preocupare mai ridicată pentru nevoile prezente ale societății (sănătate, spirit civic, schimbări climatice). Iar generațiile mai înaintate în vârstă au o încredere mai mare în educație. Indiferent că este realizată acasă, la școală sau pe cont propriu. Vom folosi informațiile să ajutăm inovatorii din rețeaua Ashoka să producă schimbare în felul lor personal. Ținând cont că motivațiile pot varia în funcție de vârstă, mediu și gen”, spune Corina Murafa, Country Director, Ashoka Romania.

“Remarc în rezultatele acestui studiu nivelul de implicare și energia tinerilor. Ne-am axat în ultimul an pe înțelegerea segmentelor tinere de vârstă, iar rezultatele studiilor realizate ne dau speranță. Vedem o generație bine informată, dornică de implicare socială dar și cu mult mai atentă la nevoile curente ale societății. Dacă ar fi sa-i descriu pe tinerii Z într-un cuvânt, as spune că sunt “ageri” iar asta s-ar traduce pentru orice organizație care vrea să conteze pentru această generație în strategii transparente și autentice”, adaugă și Silvia Luican, Managing Partner la Reveal Marketing Research.

Metodologia cercetării

Concluziile au fost culese în urma studiului realizat de Reveal Marketing Research în perioada 7-13 Noiembrie 2018. Eșantionul a fost de 1005 respondenți (52% femei și 48% bărbați), cu vârsta de peste 18 ani (10% 18-24 ani, 23% 25-35 ani, 25% 35-44 ani, 21% 45-55 ani și 21% peste 55 ani). 55% din respondenți au absolvit studii superioare, 37% studii medii și 8% studii primare. Metoda de cercetare folosită este CAWI, chestionar standardizat aplicat online persoanelor selectate aleator, eșantionare reprezentativă la nivel național urban. Eroarea de eșantionare este de 3%.