Rezistenta companiilor pe timp de criza
Cine rezista?
Studiul "Ce fac bine companiile care rezista pe timp de criza?", realizat de compania de consultanta in management Accelera, pe un esantion de 220 de companii din Romania, arata ca majoritatea adopta cam aceleasi masuri anticriza. Efectul este insa diferit in functie de modul in care aceste masuri sunt puse in practica. Ce fac diferit companiile care reusesc sa reziste crizei?
In primul rand, strategia trebuie privita ca un proces continuu, integrat, nu ca o solutie reparatorie de moment, e de parere Mihaela Turdean, Director General, Farmec Cluj-Napoca.
"Acesta este motivul pentru care acum vor rezista si chiar se vor consolida companiile care au mizat pe o strategie solida inca inainte de fi confruntate cu criza". In al doilea rand, este important felul in care se comunica schimbarile pe care le aduc noile masuri, astfel incat oamenii sa inteleaga de ce sunt ele necesare si sa nu se simta nesiguri.
Pe de alta parte, Anda Todor, Managing Partner Salans, crede ca acele companii care nu reusesc sa reziste pe piata nu au aplicat strategiile pana la capat sau strategiile nu au fost dintre cele mai bune. "E vorba despre decizii pe care managementul companiei trebuie sa le ia la un moment dat, decizii pe care daca le amana, vor atrage costuri mult mai mari", mai spune ea.
Intelegerea nevoilor consumatorului, dezvoltarea de produse care sa ofere consumatorului performante ridicate la un cost redus, atentia pentru structura de cost si productivitate si un accent important pe inovatie, sunt elementele pe care, de exemplu, P&G Romania va pune accent in perioada urmatoare.
De evitat
Care este cea mai proasta strategie pe care o companie o poate adopta pe timp de criza?
Raspunsul vine de la Anda Todor, care considera ca neglijarea resurselor umane, renuntarea la orice fel de investitii in aceasta directie sau concedierea de dragul de a concedia, fara a incerca sa se gaseasca solutii alternative de dezvoltare a businessului sunt cele mai proaste decizii pe care conducerea unei companii le poate lua.
Directorul General de la Farmec este de parere ca atitudinea cea mai nepotrivita intr-un moment de criza este "sa astepti ca rezolvarea sa vina de undeva, sa nu actionezi si sa nu vezi oportunitatile".
Starea de spirit
In ceea ce priveste starea de spirit a companiilor, studiul arata ca 68,5% dintre companii spera ca faza in care ne aflam nu va dura mult si ca vor scapa cu bine. Doar 31,5% dintre manageri sunt constienti de faptul ca vor avea de luptat cu actuala conjunctura economica pentru o perioada mai lunga de doi ani.
Liderii care cred ca vor scapa de criza in urmatorii 1-2 ani sau chiar mai putin au tendinta de a lua masuri provizorii si de a face planuri pe termen scurt, arata studiul Accelera. Acestia apeleaza la solutii de compromis precum "lichidarea de stoc", "inghetarea bugetelor pana la noi ordine", "blocarea proiectelor", "reducerea costurilor" sau "presiune pe echipa de vanzari". Toate aceste tipuri de masuri au efect benefic pe termen foarte scurt, dar distructiv pe termen mediu si lung, cum ar fi: intarzierea evolutiei companiei, pierderea noilor oportunitati ivite pe piata si cresterea "deficitului bugetar" al companiei.
Managerii care cred ca vor avea de "luptat" pentru o perioada lunga de timp, au tendinta de a accepta actualele conditii de piata si de a-si construi planuri de afaceri pe termen mediu si lung. Mai exact, isi concentreaza sursele companiei pe ocuparea unor pozitii strategice care sa le asigure o crestere a veniturilor in urmatorii doi-trei ani si nu pe o economie de buget in prezent.
Oricum, este greu de estimat durata crizei, spune Anda Todor, Managing Partner in cadrul casei de avocatura Salans. Exista scenarii care arata ca "varful crizei va lovi Romania incepand cu toamna anului viitor urmand sa se linisteasca prin 2012, dar si scenarii care spun ca undeva prin vara anului viitor se va sfarsi criza".
Indiferent care va fi scenariul castigator, criza are consecinte asupra afacerilor. Printre ele, faptul ca face dificila construirea unui plan de business pe perioade lungi. "Totul trebuie reevaluat in pasi mai marunti decat pana acum. Iar mediul de afaceri, mai mult ca oricand, are nevoie de mesaje si politici clare din partea guvernantilor", subliniaza Anda Todor.
Conform Mihaelei Turdean, Director General al Farmec Cluj-Napoca, criza nu vizeaza un sector anume, ci o intreaga economie, de aceea finalul ei este greu de estimat. Cu toate acestea, compania a inceput anul cu o crestere in lei de 6% fata de anul trecut, iar acest lucru ii face pe managerii companiei sa fie optimisti cu privire la viitor.
Cresterea veniturilor
Pentru a creste veniturile, peste 88% dintre cele 220 de companii participante la studiu s-au extins sau si-au anuntat intentia de extindere pe noi segmente de piata. Mai mult de 71% dintre ele au redus preturile, 62,2% dintre organizatii au investit in echipa de vanzari si peste 60% dintre ele au optat pentru cresterea activitatilor de marketing. Numai 20 de procente dintre companii au preluat sau si-au anuntat intentia de preluare a organizatiilor din acelasi domeniu.
Pentru a mari veniturile, Directorul General al Farmec Cluj-Napoca subliniaza ca organizatia pe care o conduce a luat deja masuri operative cum ar fi reducerea costurilor, controlul strict al lichiditatii, initiative de crestere a vanzarilor si stoparea investitiilor care nu sunt de stricta necesitate. De asemenea, compania mizeaza si pe reteaua de distributie proprie si pe proiectele de colaborare de tip private-label cu diferite companii multinationale.
Si casele de avocatura resimt efectele crizei. Ca urmare a situatiei economice din prezent, au scazut anumite domenii care in perioada anterioara erau generatoare importante de venituri (sectorul imobiliar si al finantarilor imobiliare), s-au diminuat activitatile de M&A (fuziuni si achizitii) si s-au transformat in distressed M&A (fuziuni si achizitii de companii aflate in dificultate) sau in M&A de dimensiuni mult mai mici.
Asa ca Salans s-a reorientat catre domeniile unde nevoia de servicii de avocatura de calitate a crescut sau a ramas neschimbata fata de perioada anterioara: litigii si arbitraj, restructurarea imprumuturilor, dreptul muncii, energie, proiecte de infrastructura, distressed M&A. In concordanta cu aceasta reorientare, si avocatii s-au orientat dinspre sectoarele unde cererea este scazuta catre domeniile enuntate. Nu in ultimul rand, la nivel international, firma a infiintat o echipa care coordoneaza domeniile "de criza" si care are ca rol sa raspunda, in termen cat mai scurt, cerintelor clientilor care se confrunta cu probleme specifice in aceasta perioada.
Scaderea costurilor
Cele 220 de companii intervievate au adoptat o serie de masuri de scadere a costurilor in perioada de criza. Reducerea bugetului la anumite capitole percepute ca fiind neesentiale (89,6%), reducerea bugetului la absolut toate capitolele (47,7%), campanii interne de implicare a personalului in reducerile de costuri (86%), reducerea sau intentia de reducere a personalului (33,8%) si blocarea investitiilor (48,2%) se numara printre masurile anticriza luate de companii.
Studiul arata ca organizatiile trebuie sa adopte un plan strategic pentru o perioada de minimum trei ani. Acesta trebuie bazat pe noile conditii de piata si pe noua psihologie a consumatorului, urmarind cresterea companiei si nu "rezistarea" pana la revenirea situatiei.
Iar companiile care rezista bine in timpul crizei fac reducerile de buget prin prisma strategiei pe termen lung pe care au adoptat-o, reduc costurile la acele capitole care urmeaza sa dispara in noua strategie si isi realoca bugetul in acele zone in care urmeaza sa se dezvolte.