România: riscurile economice în 2025 și 2026 rămân ridicate | ANALIZĂ Allianz Trade

În ciuda îmbunătățirilor economice globale, riscurile pentru anul 2025-2026 continuă să fie ridicate, având în vedere incertitudinea politică și condițiile de finanțare fragile, conform Hărții Riscurilor de Țară, o analiză detaliată a mediului economic, realizată de Allianz Trade.

După o perioadă de recesiune globală, se preconizează o ușoară stabilizare, dar piețele emergente, inclusiv România, sunt expuse în continuare unor provocări majore. Aceasta face ca economiile emergente să fie vulnerabile la șocuri externe și la posibile recesiuni, în timp ce economiile dezvoltate se confruntă cu măsuri fiscale de consolidare.

Creștere modestă și inflație persistentă

România beneficiază, în ultimele două decenii, de o performanță economică destul de solidă, cu o creștere medie anuală a PIB-ului de 3,7%. Cu toate acestea, în perioada recentă, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina, perspectivele economice s-au deteriorat considerabil, iar inflația a depășit niveluri alarmante. În 2023, PIB-ul a crescut cu doar 2,1%, iar în 2024, ritmul de creștere s-a redus și mai mult, ajungând la 0,8%.

Deși în 2025 și 2026 se estimează o redresare, cu o creștere de aproximativ 3,1% și respectiv 3,6%, în continuare România se confruntă cu o inflație persistentă, care va rămâne peste media regiunii. Estimările indică o scădere lentă a inflației, ajungând la 4,5% în 2025 și 3,4% în 2026, dar aceasta va fi susținută de factori precum majorările salariale și creșterea prețurilor alimentelor.

Provocări structurale și dezechilibre macroeconomice

Deși economia României beneficiază de statutul de membru al Uniunii Europene și de un sector industrial competitiv, aceasta se confruntă cu provocări fundamentale. Instabilitatea guvernamentală, lipsa reformelor structurale și dificultățile din sectoarele economice esențiale, cum ar fi energia și infrastructura, continuă să reprezinte un risc considerabil. Deficitele bugetare și creșterea datoriei externe pot afecta echilibrul macroeconomic pe termen lung.

În plus, deficitul de cont curent a ajuns la 9,3% din PIB în 2022 și rămâne ridicat și în 2023-2024. Acest dezechilibru, acoperit parțial prin investiții străine directe, pune presiune asupra economiei, iar riscurile externe se mențin, având în vedere incertitudinile economice globale și instabilitatea politică din regiunile învecinate.

Un tablou economic incert și riscuri persistente

Deși România s-a redresat parțial după criza economică globală, perspectivele economice pentru următorii ani sunt fragile. Inflația, deficitul bugetar și riscurile externe persistente vor continua să reprezinte provocări majore pentru companiile din România, iar mediul de afaceri va rămâne unul marcat de incertitudine. Ajustările economice necesare pentru a adresa dezechilibrele macroeconomice și pentru a stimula o creștere sustenabilă vor fi esențiale pentru a sprijini tranziția către o economie mai echilibrată și mai rezilientă în fața șocurilor externe.

CITEȘTE ȘI: De ce avem nevoie de plictiseală uneori: Beneficiile unei zile fără planuri
FOTO: ID 103770168 © Tero Vesalainen | Dreamstime.com