Românii sunt printre cei mai pesimiști consumatori din Europa. Frica de viitor le modelează obiceiurile zilnice | STUDIU

Consumatorii români se detașează în peisajul european printr-un nivel accentuat de pesimism, dar și printr-o capacitate de ajustare a comportamentului de consum. Conform celui mai recent studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG), 71% dintre români manifestă o percepție negativă asupra climatului politic, iar 64% sunt îngrijorați de perspectivele economice – cifre care plasează România în rândul celor mai pesimiste națiuni din Europa.

Raportul, care a inclus peste 16.000 de respondenți din nouă țări europene, dintre care peste 1.800 din România, conturează imaginea unui consumator tensionat, dar pragmatic. Nu este vorba de o retragere pasivă, ci de o reconfigurare lucidă a priorităților și a obiceiurilor de consum.

„Consumatorii români nu se retrag – ci se recalibrează. Ei adoptă un optimism pragmatic, mențin o formă de reziliență financiară și o orientare tot mai clară către valoare”, firmă György Lakatos-Török, senior project manager la BCG.

O economie personală sub presiune

Cheltuielile pentru produse esențiale – alimente, medicamente, utilități, transport – sunt în creștere, însă nu ca rezultat al unei cereri mai mari, ci al inflației persistente. Aproape 60% dintre români anticipează cheltuieli mai mari în aceste categorii în următoarele șase luni, iar 53% preconizează o creștere generală a costurilor. În schimb, categoriile discreționare precum îmbrăcămintea, electronicele și divertismentul înregistrează un recul abrupt.

Inflația, menționată de 70% dintre respondenți ca principala îngrijorare, este urmată de costurile cu energia (66%) și instabilitatea geopolitică (49%) – toate peste media europeană. Această triplă presiune financiară determină o disciplinare accentuată a bugetelor gospodăriilor și o redefinire a noțiunii de „valoare”.

Consumatori vigilenți

România devine una dintre cele mai sensibile piețe europene la preț, cu 76% dintre respondenți care caută activ reduceri, în special pentru îmbrăcăminte și electrocasnice. Totuși, loialitatea față de branduri persistă. În loc să abandoneze brandurile cunoscute, mulți consumatori aleg să aștepte perioadele de promoții – o dovadă de prudență, dar și de atașament față de percepțiile privind calitatea.

Această dualitate – fidelitate și pragmatism – se manifestă pregnant în sectoarele alimentare și de îngrijire personală. Etichetele private și brandurile de distribuție întâmpină dificultăți în a câștiga încrederea, în ciuda prețurilor competitive. Comercianții sunt astfel nevoiți să reconfigureze strategii promoționale care să nu submineze percepția asupra valorii și a calității.

Digitalizare lentă, dar exigențe ridicate

În pofida unui context european în care digitalizarea avansează rapid, România rămâne la coada clasamentului. Doar 8% dintre români folosesc canale online ca principală metodă de achiziție – semnificativ sub media de 12% și departe de nivelurile din Regatul Unit (18%) sau Germania (15%). Ruralul este vizibil mai lent în adopție, din motive structurale: lipsa infrastructurii logistice și accesul limitat la servicii digitale.

Cu toate acestea, așteptările cu privire la livrare sunt neobișnuit de mari: consumatorii solicită livrare rapidă, chiar în ziua următoare, inclusiv pentru produse alimentare și de uz zilnic. Această disonanță între nivelul de adopție și exigențele privind serviciile ridică provocări logistice semnificative pentru comercianți și platforme e-commerce.

Sustenabilitatea – un ideal sub constrângere financiară

O majoritate relativă (57%) dintre români declară că țin cont de sustenabilitate în alegerile de consum – cu 13 puncte procentuale peste media europeană. Cu toate acestea, realitatea economică limitează disponibilitatea de acționare în acord cu aceste principii: doar 16% sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse sustenabile. Această disjuncție între valori și comportament evidențiază o barieră structurală: sustenabilitatea rămâne, în mare parte, un lux inaccesibil pentru mulți.

Adaptabilitate strategică

Prețul rămâne important, dar nu este singurul criteriu. Consumatorii români cer mai mult: transparență, promisiuni respectate și o identitate clară.

„Brandurile trebuie să rămână curajoase. Aceasta nu este o perioadă pentru retragere, ci pentru ajustare inteligentă și angajament autentic”, subliniază Lakatos-Török.

În practică, acest lucru presupune reconfigurarea portofoliilor, adaptarea strategiilor de preț și investiții în platforme omnichannel care să reflecte nevoile și așteptările unui consumator mai atent, mai exigent, dar și mai dispus să recompenseze brandurile care îi înțeleg realitatea.

CITEȘTE ȘI: Sănătatea mintală a angajaților depinde direct de condițiile de muncă, arată un nou sondaj

Foto: ID 21289472 ©Diego Vito Cervo | Dreamstime.com