Tarifele vamale influențează semnificativ strategiile companiilor multinaționale | STUDIU

Introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unor bariere netarifare ar putea schimba fundamental modul în care operează o parte importantă a companiilor multinaționale. Conform ediției 2025 a Deloitte Global Tax Policy Survey, o treime dintre acestea (34%) apreciază că impactul unor astfel de măsuri ar fi unul semnificativ asupra activității lor, în timp ce 57% îl consideră moderat. În încercarea de atenuare a efectelor, aproape 30% dintre respondenți ar lua în calcul majorarea prețurilor, iar 16% ar considera relocarea producției într-o altă țară sau orientarea exporturilor spre alte piețe.

Tarifele vamale

Raportul subliniază că monitorizarea tarifelor și a reacțiilor pe care acestea le generează reprezintă una dintre caracteristicile-cheie ale politicii fiscale globale în 2025. În unele jurisdicții, aceste tarife pot înlocui anumite politici fiscale naționale, ele sunt folosite ca mijloc de obținere a unui avantaj competitiv în plan internațional.

Pe lângă tema tarifelor vamale, studiul analizează alte patru subiecte majore care influențează activitatea companiilor multinaționale: transparența și raportarea fiscală, digitalizarea administrațiilor fiscale, criteriile de sustenabilitate, reforma fiscală internațională și implicațiile fiscale asupra forței de muncă.

Presiunea tot mai mare a transparenței și raportării

Aspectele legate de transparență și raportare rămân, la fel ca în 2024, principala preocupare a companiilor. Potrivit datelor, 82% dintre participanți estimează o creștere a cerințelor de transparență a datelor fiscale în următorii doi-trei ani, pe fondul obligațiilor tot mai stricte cu privire la raportarea publică țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) și a criteriilor de sustenabilitate. Povara administrativă asociată acestor cerințe este un element central al preocupărilor.

Digitalizarea sistemelor fiscale

În ceea ce privește digitalizarea, 86% dintre companii constată progrese în adoptarea modelului OCDE de administrare fiscală 3.0, care presupune o administrație modernă și complet digitalizată. În timp ce 77% dintre respondenți se așteaptă la beneficii precum îmbunătățirea relației cu autoritățile fiscale și reducerea timpului de conformare, 22% consideră că digitalizarea ar putea aduce costuri suplimentare și o creștere a complexității raportărilor. Printre îngrijorările exprimate se numără faptul că, în anumite situații, procesele automatizate – cum este facturarea electronică – pot adăuga mai multă complexitate decât simplificare.

Sustenabilitatea urcă pe lista priorităților fiscale

Tema sustenabilității a urcat două poziții față de anul trecut și a devenit o prioritate absolută pentru peste jumătate dintre participanți. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii anticipau un impact major din partea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră al Uniunii Europene (CBAM). Evoluțiile legislative ulterioare, precum pachetul Omnibus I, au adus simplificări în raportarea pe teme de sustenabilitate, însă preocuparea rămâne ridicată.

Reforma fiscală internațională

Implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE – determină aproape jumătate dintre companiile participante să estimeze o creștere semnificativă a impozitelor plătite, în timp ce restul anticipează doar creșteri marginale.

În privința forței de muncă, activitatea transfrontalieră la distanță rămâne o provocare. Cele mai frecvente dificultăți invocate sunt legate de impozitul pe profit (76%), taxele pe muncă (69%) și contribuțiile sociale (58%).

„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă și incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicții, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung. Modificarea în regim de urgență a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunțate sau impuse de SUA mai multor țări și contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internațională“, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

La acestea se adaugă, spune specialistul, și anunțul UE potrivit căruia finanțarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care își desfășoară activitatea și vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro. „Această incertitudine se manifestă și asupra companiilor multinaționale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaționale în direcția asigurării coerenței și predictibilității reglementărilor în domeniul fiscal”, adaugă expertul.

Context și relevanță globală

Ajuns la a 12-a ediție, Deloitte Global Tax Policy Survey este realizat anual încă din 2014 și analizează impactul noilor reglementări fiscale asupra companiilor din întreaga lume. Ediția din acest an include răspunsurile a peste 1.100 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări și oferă o perspectivă comparativă și actualizată asupra tendințelor fiscale globale.

CITEȘTE ȘI: Salariile românilor în iunie 2025: creștere moderată, dar diferențe semnificative între sectoare

Foto: ID 204505205 ©Brian Scantlebury | Dreamstime.com