Unul din patru români crede că AI poate reduce inegalitatea, dar mulți se tem că va favoriza doar elitele | STUDIU

Inteligența Artificială (AI) reaprinde una dintre cele mai sensibile teme ale societății românești: inechitatea socială. Un studiu recent realizat de RoCoach și Novel Research scoate la iveală percepțiile divergente ale românilor în ceea ce privește impactul AI asupra societății. Dacă 24,7% dintre respondenți cred că această tehnologie poate contribui la reducerea diferențelor sociale și economice, 23,4% se tem că ea o să accentueze polarizarea și o să favorizeze un cerc restrâns de oameni privilegiați – cei care controlează sau înțeleg tehnologia.

Într-un context în care România se află deja printre țările cu cele mai mari decalaje economice din Uniunea Europeană, aceste cifre devin cu atât mai relevante. 36% dintre respondenți consideră că efectele AI vor depinde, în mod esențial, de politicile guvernamentale. Cu alte cuvinte, nu tehnologia în sine este văzută ca o problemă sau o soluție, ci modul în care societatea o va integra.

Educația și mediul de rezidență

Percepțiile românilor variază semnificativ în funcție de nivelul de educație, vârstă și mediul în care trăiesc. Potrivit studiului, 33% dintre cei cu studii superioare sunt optimiști în privința potențialului AI de reducere a inegalității – dar doar dacă aceasta este sprijinită de politici publice eficiente în domenii-cheie precum educația, fiscalitatea și incluziunea socială.

La polul opus, 30,4% dintre locuitorii din mediul rural văd în AI un posibil factor de excludere, în comparație cu doar 18% din mediul urban. În plus, tinerii sub 35 de ani sunt mult mai încrezători în AI decât persoanele trecute de 50 de ani – un indiciu că digitalizarea continuă să creeze o falie generațională în înțelegerea și adoptarea noilor tehnologii.

„Aceste diferențe nu sunt doar statistici – AI-ul riscă să devină un nou criteriu de separare între cei care au acces la educație, resurse și oportunități și cei care rămân în urmă. Discuția despre AI este, de fapt, o discuție despre viitorul societății noastre și despre cât de pregătiți suntem să gestionăm transformările pe care le aduce. Nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalitățile, ci felul în care alegem să o integrăm în viața economică și socială. Într-o Românie deja marcată de decalaje, avem nevoie de leadership public care să țină cont nu doar de progresul tehnologic, ci și de impactul uman al acestuia”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach și dezvoltator al indicatorului Organizational Transition Quotient (ORQ).

Reglementare, acces și educație digitală – prioritățile românilor

Mai mult de jumătate dintre respondenți (56,4%) susțin că statul ar trebui să impună mecanisme clare de reglementare și control pentru utilizarea AI. În același timp, 48% consideră că guvernul trebuie să asigure acces egal la tehnologie și instruire digitală, iar 41% cer o strategie națională de educație digitală. Temerea principală? Fără intervenții sistemice, AI-ul riscă să devină un privilegiu rezervat celor deja avantajați.

Această ambivalență între deschiderea spre inovație și teama de excluziune este evidențiată de o altă constatare importantă a studiului: doar 32% dintre români se simt pregătiți pentru schimbările pe care AI le aduce, în timp ce 54% se tem că anumite meserii vor dispărea complet.

„Chiar dacă AI-ul e privit cu interes, există o diferență clară între a fi deschis la nou și a fi cu adevărat pregătit pentru el. Mulți români nu beneficiază încă de infrastructura de sprijin necesară – fie că vorbim despre educație digitală, consiliere profesională sau reconversie. În lipsa acestor elemente, riscăm să transformăm o oportunitate într-un nou motiv de excludere. Este esențial ca transformările tehnologice să meargă mână în mână cu investiții în oameni, în special în formare continuă”, subliniază Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Generațiile tinere – cele mai expuse

Deși adesea considerați „nativi digitali”, tinerii sunt și cei care resimt cu cea mai mare acuitate potențialul impact negativ al AI asupra locurilor de muncă. 62% dintre respondenți cred că tinerii vor fi cei mai afectați de automatizare, iar o treime afirmă că nu se simt pregătiți profesional pentru schimbările care urmează.

În același timp, doar 29% dintre angajați spun că organizația în care lucrează investește în traininguri pentru adaptarea la noile tehnologii..

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).

CITEȘTE ȘI: De ce angajații pleacă cu adevărat dintr-o companie?
Foto: ID 281510301 ©HAKINMHAN | Dreamstime.com