Tehnologia 5G – pentru cine și de ce?
Implementarea tehnologiei 5G în România creează o dispută în social media, care merge de la scenarii apocaliptice care sperie lumea, la mirajul unei realități formată din oameni-mașini-dispozitive, în permanență interconectați. Circulă tot felul de avertismente legate de pericole medicale ale expunerii la acest tip de radiații de foarte înaltă frecvență, dar și riscuri de securitate cibernetică asociate acestei tehnologii performante. E foarte ușor să derapăm înspre o extremă sau alta. Cum discernem corect în această avalanșă de fake news pe aceasta temă? Avem nevoie de specialiști onești care să explice clar, transparent, care sunt avantajele și dezavantajele acestei tehnologii.
Până atunci, inițiem un serial în care specialiștii din domenii asociate să explice cât e adevăr și cât e mistificare în acest tip de tehnologie.
Continuăm acest serial cu Mariana Nicolae
Profesor Emerit, doctor în Educație și Economie
Fulbright Ambassador (2013-2018), Facultatea REI, ASE București
Ce este 5G-ul acesta despre care tot auzim în ultima vreme? Pentru că subiectul este important, controversat și ne privește pe toți și pe fiecare în parte. Înainte de orice, vreau să răspund la propria-mi întrebare: ce este 5G?
Ei bine, 5G este generația a cincea de sisteme avansate de transmitere de date fără fir. Simplu, nu?! Oarecum, pentru că de fapt lucrurile sunt mai complicate din punct de vedere tehnologic și, mai ales, există mari interese în joc. Bruxelles-ul se opune 5G pentru că „locuitorii Bruxelles-ului nu sunt animale de laborator a căror sănătate s-o pot vinde la profit”, zice Céline Fremault, ministrul mediului (1), pe când Donald Trump dorește nu numai tehnologia 5G, dar și, încă inexistenta 6G, doar pentru a face America din nou competitivă (2). Unde este România în acest tablou? Depinde de unde privim.
Guvernul Dăncilă a aprobat în iunie anul acesta, prin hotărâre de guvern, Strategia 5G pentru România. Zice Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale că vor fi create 250.000 de noi locuri de muncă, vor fi create beneficii de peste 4,7 miliarde de euro (nu știm exact pentru cine) și România va fi în compania a 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franța, Germania și Italia (3). Sună bine? Și atunci, de ce nu este toată lumea fericită cu 5G? Ce i se reproșează?
Ca să mă informez nepartizan și relativ obiectiv am participat la prima ediţie a Conferinţei internaţionale de dialog public-privat cu tema „Cybersecurity Romania – Bucharest Talks“, organizată de Grupul de presă BURSA şi Swiss WebAcademy în iunie 2019, în Aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Cu subtitlul incitant din bannerul publicitar al conferinței: „Noi amenințări și atacuri financiare / 5G = pericol exponențial”. Subtitlul spune … aproape tot. 5G nu este doar paradisul prin care vom scăpa de necazurile pe care le avem. Ne rezervă și surprize!
Ce am aflat la această conferință? Una dintre surprize a fost că evenimentul a fost în limba română. A existat și traducere simultană pentru cei care nu stăpâneau foarte bine cele două limbi (engleza și româna). Dar, incredibil, foarte mulți au vorbit în limba română. Un lucru din ce în ce mai rar în zilele noastre. Și au existat prezentări foarte bune din punctul de vedere al conținutului și al livrării ideilor din partea unor participanți pe care nu-i vedem prea des în spațiul public. Cu alte cuvinte, entitățile specializate de la SRI (Centrul Naţional Cyberint) și IGPR, (Inspectoratului General al Poliţiei Române), respectiv Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO).
De ce mi se pare acest lucru relevant? Pentru că tehnologia poate fi o problemă de securitate naţională, și încă una de o gravitate deosebită. Statele Unite au acuzat compania Huawei că spionează prin intermediul echipamentelor furnizate şi a recomandat aliaţilor să renunţe la utilizarea acestora (4). Dar la noi securitatea națională este un subiect, din păcate, relativ derizoriu și demonizat de o mare parte a presei.
În România nu există o instituție publică exclusiv interesată de 5G, spațiul și securitatea cibernetică, pentru a studia posibilele efecte, urmări, impact asupra viitorului extrem de apropiat asupra societății în care trăim.
Revenind la „Cybersecurity Romania – Bucharest Talks“ mă voi referi la discursul Excelenței Sale Arthur Mattli, Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, care a început cu un „Bună dimineața!” energic. A trecut apoi la engleză, limba română încă nu-i este foarte la îndemână, subliniind însă că a cerut să se vorbească în limba română pe tot parcursul conferinței tocmai pentru ca publicul să poate înțelege toate nunațele dezbaterii.
Din punctul meu de vedere, unul dintre lucrurile semnificative pe care le-a spus E.S. Ambasadorul Elveției la București a fost mesajul general transmis: „We are here to protect our societies. // Suntem aici ca să ne apărăm societățile în care trăim”. O exprimare clară, directă, fără echivoc, care exprimă nu îngrijorare ca atare, cât dorința de a fi pregătiți, de a cunoaște o realitate tehnologică la care nici măcar nu visam cu un deceniu în urmă. Și, mai ales, conform propriei mele înțelegeri, de a ieși din optimismul infantil prin care întâmpinăm, în general, marea majoritate a lucrurilor venite din Vest. Un Occident care a cam fost depășit de capacitatea de inovare a unora dintre țările asiatice la care, noi românii, ne uităm – în general – prin lentilele preconcepțiilor noastre din secolul trecut.
Iată câteva aspecte interesante legate de 5G pe care ambasadorul Elveției le-a ridicat: chiar dacă experții sunt optimiști și promit multe, nu există minuni și rețete universale pentru problemele prezente ale omenirii. În dialogul public-privat, sub semnul căruia s-a desfășurat conferința, cine ajută pe cine și în ce măsură? Și, folosind altă terminologie, cine sunt beneficiarii tehnologiei 5G? Care sunt aspectele legate de securitate – la toate palierele și din toate punctele de vedere? Cyberspace și cybersecurity nu sunt concepte intraductibile. Spațiul cibernetic și securitatea cibernetică se pot discuta în limba română, chiar dacă din comoditate personală, preferăm să folosim engleza.
Încă un aspect pertinent ridicat de Excelența Sa a fost: de ce Elveția în acest dialog? Și răspunsul a fost, tot pe scurt și cu umor: pentru că avem cea mai bună infrastructură, ciocolată excelentă, două institute federale care se ocupă de securitatea cibernetică (la Lausanne și Zurich), instituții internaționale la Geneva, valea blockchain la Zug (n-o fi chiar Silicon Valley, dar nu e departe), toleranță și încredere cibernetică, și … pe Klaus Schwab. În caz că nu știți cine este domnul Schwab, vă spun eu: fondatorul și directorul executiv al Forumului Economic Mondial de la Davos (5).
Excelența Sa Arthur Mattli și-a încheiat alocuțiunea citându-l pe Sun Tzu: „Dacă-ți cunoști dușmanul și te cunoști și pe tine, nu ai cum să dai greș!” Personal, nu vreau să mă gândesc la ce se-ntâmplă când nu ne cunoaștem bine nici dușmanul, în cazul de față tehnologia 5G, nici pe noi înșine (mă refer desigur la identitatea noastră comunitară). Dar trebuie să subliniez că E.S. spunea într-o discuție particulară pe care am avut-o înaintea evenimentului menționat, că în România nu există o instituție publică exclusiv interesată de 5G, spațiul și securitatea cibernetică, pentru a studia posibilele efecte, urmări, impact asupra viitorului extrem de apropiat asupra societății în care trăim noi, în România. Am încercat să-i explic domniei sale că există grupuri de reflecție, ca de exemplu, INACO, unde discutăm și avem proiecte despre inteligența artificială, modul în care noi românii ne pregătim pentru a face față provocărilor viitorului, dar E.S. m-a întrerupt politicos, dar ferm: „Doamnă profesor, eu vă-ntreb de instituții publice!”
N-am știut să-i răspund. Tind să cred că ambasadorul Elveției este mai bine informat ca mine și când spune că nu există, probabil că știe despre ce vorbește. Dar am căutat opinia unor specialiști cu privire la importanța 5G pentru România, pentru populație. Sigur că este clar că HG referitoare la strategia națională va avea beneficiari, mari investitori, dar locuitorii, starea de bine a populației unde se va regăsi?
Am găsit un articol foarte interesant (6) scris de un inginer electronist, tânăr și pasionat de tehnologie sub toate manifestările ei. Mi s-a părut un articol pertinent, mai ales că și comentariile erau sub aceeași undă echilibrată.
Rezum: autorul consideră că România nu are nevoie în prezent de 5G, dar o va primi oricum. Va avea nevoie de 5G într-un viitor mediu, după ce se va dezvolta mai mult și va ajunge din urmă economiile vestice. Autorul este un entuziast al tehnologiei în acțiune, dar, realist și pragmatic fiind, se îndoiește în același timp de profitabilitatea ei. În special pentru consumatorul individual. Principalul beneficiar al tehnologiei 5G, spune bloggerul pe care-l evoc aici, este mediul industrial și de afaceri, unde este nevoie de ce oferă 5G, adică latență mică și bandă mare. Și explică pentru cei care nu suntem obișnuiți cu jargonul și realitatea 5G: 5G este pentru roboți care au viteză mare în activitate și se coordonează prin latența mică a 5G-ului. Altfel spus – este o tehnologie pentru industrie și afaceri, nu pentru clienții obișnuiți care urmăresc clipuri pe YouTube, pisici pe 9gag sau urmăresc realitatea pe Facebook! Și concluzionează: în România, 5G pare mai mult un moft, prin care se vor toca sute de milioane, poate chiar miliarde de euro, pe introducerea 5G.
E nevoie de o instituție publică în România care să se ocupe doar de studierea efectelor tehnologiei 5G asupra oamenilor
Și, atenție, urmează ceva esențial: o problemă ce ține chiar de natura tehnologiei! Pe măsură ce crește frecvența, scade acoperirea oferită de o stație de bază (o antenă telecom, de exemplu), ceea ce înseamnă că vor trebui instalate mult mai multe antene în orașe, poate de trei ori mai multe. Ce-nseamnă asta? Costurile de instalare se vor tripla. În plus, vor exista costurile de licențiere și alte taxe care se vor transmite, evident, clienților. Din păcate, vom avea 5G oricum, fiind vorba mai degrabă de o cursă în marketing decât de o necesitate vitală pentru calitatea vieții majorității locuitorilor României. Închei aici rezumatul articolului a cărui adresă o găsiți la Referințe (6).
Ceea ce mă aduce din nou la ministrul mediului de la Bruxelles, acea doamnă mai interesată de sănătatea alegătorilor ei, decât de interese de afaceri. Cum ne va fi afectată starea de sănătate? Răspunsul clar este că nu se știe. Se fac presupuneri, se emit ipoteze, dar nu a trecut suficient timp pentru a avea o bază de date relevante. Iar Uniunea Europeană consideră că responsabilitatea primară pentru protejarea publicului față de efectele potențial nocive ale efectelor câmpurilor electromagnetice revine Statelor Membre. Adică Guvernului României – în cazul nostru.
Personal cred că responsabilitatea pentru starea mea de sănătate îmi revine, în final, mie. Ce-nseamnă asta? Să ne limităm expunerea la efectele necunoscute ale tehnologiei. Cum? Așa cum ne sfătuiesc Dariusz Leszczynski, expert în biologie moleculară și conferențiar la Universitatea din Helsinki, și Alexander Lerchl, prof. dr. de biologie și etica științei și tehnologiei la Universitatea Jacobs din Bremen, este important să facem următoarele lucruri simple, care ne stau la îndemână:
Să nu vorbim fără rost la telefon. Dacă este totuși important să avem o convorbire îndelungată, să folosim difuzorul. În plus, să închidem datele când avem telefonul în buzunar. Să închidem router-ul seara înainte de culcare. Să nu ținem telefonul mobil pe noptieră și să nu-l folosim pe post de ceas deșteptător. Este mai bine să fim precauți, decât să regretăm că n-am luat toate măsurile. Deocamdată nimeni nu ne spune nimic clar și definitiv, dar știm sigur că gradul de poluare electromagnetică (în special cea cauzată de folosirea celularelor și de Internetul Lucrurilor) a crescut exponențial, de 1018 ori în ultimele două decenii (8).
Astea sunt lucrurile care stau în puterea noastră individuală. Ceea ce ar trebui guvernul să facă, oricare ar fi el, ar fi să înființeze instituții publice care să se ocupe doar de studierea efectelor tehnologiei 5G asupra oamenilor. Nu reprezentanții industriei sunt cei obiectivi și dezinteresați, ci instituțiile publice care ar trebui să existe și în România. Sau dacă există, să se facă auzite, văzute, cu alte cuvinte cunoscute.
Referințe
- https://www.brusselstimes.com/brussels/55052/radiation-concerns-halt-brussels-5g-for-now/
- https://time.com/5534983/trump-5g-6g/
- https://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/guvernul-a-aprobat-strategia-5g-pentru-romania-1149360
- https://www.businessinsider.com/huawei-meng-wanzhou-trump-china-trade-war-2018-12
- 5. https://www.weforum.org/about/klaus-schwab
- 6. https://www.nwradu.ro/2019/01/are-romania-nevoie-de-5g/
- https://www.euronews.com/2019/03/26/what-are-the-health-risks-associated-with-a-5g-network
- Priyanka Bandara, David O Carpenter, 2018, Planetary electromagnetic pollution: it is time to assess its impact, disponibil la: https://www.thelancet.com/journals/lanplh/article/PIIS2542-5196(18)30221-3/fulltext