50% dintre români nu fac un lucru elementar şi sunt în pericol când navighează pe Net
Peste jumătate dintre români nu folosesc cele mai noi versiuni de programe sau sisteme de operare pe dispozitivele lor, ceea ce le permite atacatorilor să îi infecteze cu diverse amenințări informatice, exploatând vulnerabilități deja cunoscute, arată un studiu Bitdefender realizat în mediul urban.
Astfel, circa 51% dintre respondenți nu își actualizează constant soft-urile de pe terminalele folosite, principalul motiv fiind acela că nu găsesc timp să facă asta (circa 35%).
Urmează cei care nu știu cum să facă un update sau nu știu exact când sistemul de operare și programele primesc actualizări din partea producătorilor (25%). Asta deși companiile respective informează în mod vizibil și sugestiv de fiecare dată când apare un update, iar actualizarea presupune de cele mai multe ori un simplu click, urmat de câteva minute de așteptare.
Apoi, 20% dintre cei chestionați nu consideră utile actualizările și nu înțeleg clar beneficiile acestora, iar 5% menționează inclusiv teama de a nu bloca complet dispozitivul sau de a-l încetini după trecerea la noile versiuni. Restul spun că nu au nevoie de update-uri și preferă să folosească softurile așa cum sunt.
Mai grav, doi din zece români spun că nu au actualizat vreodată sistemul de operare și programele folosite, având pe dispozitive aceleași softuri din momentul cumpărării, inclusiv Windows XP, sistem de operare pentru care producătorul a încetat să mai dezvolte actualizări de securitate de circa doi ani.
Iată câteva riscuri la care se expun utilizatorii care evită să folosească programe și softuri actualizate la zi:
– Atacatorii pot să exploateze vulnerabilități deja cunoscute și remediate ulterior de către producătorii respectivului software și pot ținti victime care încă folosesc varianta neactualizată a respectivelor programe, așa cum s-a întâmplat recent în cazurile WannaCry și Adylkuzz. Mizând pe faptul că unii utilizatori nu trec la cea mai nouă variantă de program de îndată ce aceasta e disponibilă, răufăcătorii îi pot infecta cu amenințări informatice, precum ransomware (care criptează datele și apoi cer bani pentru deblocarea lor), troieni bancari (care fură datele financiare și apoi golesc conturile victimelor) sau pot crea rețele de terminale (botnet) și apoi opri activitatea unor site-uri populare.
– Utilizatorii sunt expuși și tentativelor de invadare a vieții personale, din moment ce atacatorii pot controla întreaga rețea de acasă, odată ce amenințarea este instalată pe un dispozitiv. Camera de filmat de la laptop și smart TV sau microfonul de la calculator sau din dispozitivele inteligente pot fi controlate de la distanță și transformate în unelte de spionaj.
– Mare parte dintre cei care folosesc programe piratate nu le pot actualiza pe toată durata folosirii acestora, deoarece producătorul are posibilitatea să blocheze aplicația folosită ilegal. De aceea, specialiștii în securitate cibernetică ai Bitdefender recomandă cu tărie folosirea soft-urilor și aplicațiilor cu licență.
– Un alt inconvenient este și acela că utilizatorii nu folosesc la potențial maxim respectivele programe, dat fiind că producătorii adaugă constant noi elemente care să îmbunătățească experiența în utilizare și să remedieze eventualele probleme tehnice apărute pe de-a lungul timpului.
– O soluție de securitate performantă și actualizată la zi nu va funcționa la capacitate maximă pe un sistem de operare învechit și, deci, nu va garanta protecție împotriva celor mai multe atacuri informatice. Pentru a beneficia de protecție cât mai mare, sistemul de operare și programele folosite trebuie să primească constant actualizări de la producători, lucru posibil doar prin update regulat la cea mai nouă versiune disponibilă.
Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Franța și Australia, la finalul anului 2016, pe un eșantion reprezentativ de 2.037 respondenți. Marja de eroare pentru studiul realizat pe respondenții din România este de ±5% la un nivel de încredere de 95%.