Educație, agilitate și respect în era AI: Iată cum a fost la CIO Council National Conference 2019!

Domeniul cercetării Inteligenței Artificiale (AI) s-a născut în 1956, la un workshop de la Colegiul Dartmouth. Asta după ce, cu doi ani înainte calculatoarele învățaseră strategii ale jocului de dame.

Fascinația și totodată teama de roboții care ne vor invada, ne vor lua joburile și ne vor distruge planeta (sau ne vor ajuta să o salvăm, după caz, ori să colonizăm alte planete) au fost în permanență alimentate de filmele de la Hollywood.

Au trecut zeci de ani de la prima folosire a termenului de AI, așa că de ce vorbim acum de acest domeniu de parcă ar fi ceva nou?

În primul rând, soluțiile bazate pe Inteligență Artificială sunt mai ușor de dezvoltat și au aplicabilitate mult mai largă ca acum 63 de ani, grație dezvoltării tehnologiei. Practic, abia acum avem bazele tehnice pentru integrarea AI în viața noastră cea de toate zilele.

În al doilea rând, societatea este familiarizată cu roboții și noi toți folosim programe bazate pe AI, chiar dacă nu suntem conștienți că o facem. Facebook, Netflix, Google și toate serviciile digitale -inclusiv cele bancare – au componente care includ frânturi de AI.

În al treilea rând, Inteligența Artificială este un trend. Companiile caută ”the next big thing” și deocamdată noile tehnologii (printre care se mai numără blockchain, Big Data, Robotic Process Automation ș.a.m.d.) par să îndeplinească criteriile necesare. Organizațiile vor să își facă treaba mai bine și mai repede, prin digitizare și automatizare, astfel încât oamenii să aibă timp să fie mai creativi și să întărească legăturile cu ceilalți.

CIO Council National Conference 2019, cel mai mare eveniment dedicat directorilor de IT din România, a avut ca temă principală Inteligența Artificială. Însă așa cum a reieșit din toate prezentările și discuțiile care au avut loc, marți, 26 martie, la Hotel Radisson Blu din București, roboții sunt aici ca să ne ajute pe noi.

Cumva știam lucrul acesta, însă executivii care au luat cuvântul la conferința organizată de CIO Council și Revista CARIERE au punctat niște lucruri importante despre OM și AI, creând astfel un cadru mai clar în ceea ce privește modul în care ar trebui să ne raportăm la noile tehnologii.

Pentru a naviga cu succes prin Revoluția 4.0, trei lucruri sunt extrem de importante așa cum a reieșit din discuțiile din timpul evenimentului:

1. Educația: Sistemul de învățământ românesc are mult de recuperat astfel încât să îi pregătească cu adevărat pe copii pentru piața muncii a viitorului. Cum multe meserii ce vor fi la mare căutare peste câțiva ani nu s-au inventat încă, nu este nevoie doar de o actualizare a materiilor predate, ci și de transformarea sistemului pentru ca elevul să își formeze de pe băncile școlii niște soft skill-uri cruciale (gândirea critică, capacitatea de învățare continuă, adaptabilitatea și abilitatea de a comunica eficient). Mai mult, ideea de educație merge până în vârful piramidei, căci și factorii de decizie din companii trebuie să înțeleagă noile tehnologii, precum și modul în care transformarea digitală afectează business-ul. De asemenea, și cei ce dețin funcția de CIO trebuie să învețe cum să comunice eficient și pe limba celor din board.
2. Agilitate: Din discuțiile de la CIO Conference a reieșit că agilitatea este abilitatea care ne va ajuta cel mai mult pe viitor. Dar aceasta nu trebuie să rămână la nivel personal, ci este musai să fie extinsă la nivelul companiei. Prin urmare, agilitatea este abilitatea unei organizații de a se reînnoi, a se adapta și de a se schimba rapid într-un mediu schimbător, ambiguu și turbulent. O companie agilă este cea care în urma presiunilor devine mai robustă. Cu alte cuvinte, e antifragilă, căci se poate adapta rapid și poate capitaliza noul val de tehnologie.
3. Respect: Comunicarea și colaborarea reprezintă bazele dezvoltării sistemelor de Inteligență Artificială (și nu numai), prin urmare respectul joacă un rol important, fie că vorbim de companii concurente, de mediul privat și de cel public, de relația cu furnizorii și, nu în ultimul rând, de colegii de muncă.

Principalele idei discutate la CIO Council National Conference 2019

La deschiderea conferinței, Yugo Neumorni, președintele CIO Council România și moderatorul evenimentului, a trecut în revistă principalele întrebări la care invitații vor încerca să găsească răspunsuri: Cum va arăta viitorul? Care este rolul CIO-ului în economia bazata pe AI? Cum poate fi implementat un sistem de tip AI pentru apărarea securității cibernetice în compania dvs.? Poate AI să înlocuiască forța de muncă? Este gata sistemul educațional să susțină tehnologia inovării?

De asemenea, el a prezentat și o parte din activitatea pe care CIO Council România a derulat-o în cadrul Consiliului de Cybersecurity al asociației pan-europene EuroCIO, singura asociație care colaborează cu Comisia Europeana. În plus, a invitat directorii de IT să adere la asociația CIO Council.

Elly van den Heuvel-Davies, secretarul Consiliului de Securitate Cibernetică din Olanda, a vorbit despre importanța parteneriatului public-privat în domeniul cybersecurity. A precizat că această instituție a fost creată pornind de la încredere și respect; prin urmare, reprezentanții mediului privat și al instituțiilor publice stau la aceeași masă, comunică, discută și încearcă să găsească cele mai bune soluții. În Olanda, băncile au decis sa nu concureze în ceea ce privește securitatea cibernetică, diplomații beneficiază de trainguri pe această temă, iar 10 la sută din bugetul de IT al unei companii este investit în securitatea cibernetică. Ea le-a recomandat CIO-ilor din sală să vorbească pe limba celor din board-ul de conducere al companiilor, căci aceștia trebuie sa înțeleagă noile tehnologii și provocările pe care le aduc, iar mai apoi să le transpună în obiective de business. E nevoie ca CIO-ul să discute nu numai despre partea tehnică, ci și despre transformare, ca sa înțeleagă și alții cum e afectată compania de schimbări. De asemenea, ea a punctat că din ce în ce mai multe femei intră în domeniul securității cibernetice și că o instituție similară Consiliului de Securitate Cibernetică din Olanda ar putea fi utilă pentru orice guvern.

Mihaela Cristescu, WiFi & Analytics Product Manager, Orange România, a spus că transformarea digitală are un puternic impact asupra relațiilor umane, pentru că totul este conectat. Estimările arată că, în 2021, 11,6 miliarde de dispozitive vor fi conectate la Internet, numărul fiind cu 50% mai mare ca populația lumii. Ea a mai vorbit despre nevoia de încredere între companii și furnizori, dar și despre produsul Flux Vision, care colectează datele mobile și le transformă în indicatori statistici pentru analizarea mobilitatea populației, precum și pentru a realiza profilul utilizatorilor, fiind destinat domeniilor de retail, transport, turism și evenimente.

Aurel Nețin, Country Manager, Lenovo România, ne-a îndemnat să îmbrățișăm Inteligența Artificială și a făcut o clasificare a acestui domeniu. Astfel, ce folosim acum e un AI care customizează experiențe, învață ce facem noi și ne dă soluții ad-hoc pentru probleme. Pe viitor, vom ajunge la Inteligența Artificială Generală, adică o mașina care va avea un intelect la fel ca cel uman. Ultima etapă este Superinteligența Artificială, care va avea un intelect mai bun decât cel uman. Aurel Nețin ne-a atras atenția că folosim deja de ceva vreme frânturi de AI, de la Facebook și YouTube la multe alte aplicații de pe smartphone și până la mașina care se conduce singură.

Răzvan Atim, Head of Sales Eastern Europe, UiPath, a vorbit despre Robotic Process Automation (RPA), care este tehnologia prin care un software imită munca repetitivă a oamenilor la calculator. El a spus că un roboțel poate să ne facă treaba, dar nu ne înlocuiește, ci ne scapă de acel soi de muncă în care nu ne folosim creierul mai deloc. Prin urmare, vom avea mai mult timp pentru task-urile ce necesită creativitate și, prin urmare, vom fi mai productivi. Răzvan a mai spus că scopul UiPath este sa ajute pe partea de procese care ne impactează din punct de vedere al livrării, astfel încât să ne folosim creativitatea pentru a aduce valoare adăugată în business.

La panelul moderat de Mircea Modran, membru al CIO Council, invitații au răspuns la întrebarea: ”Oare societatea chiar e pregătită pentru AI”?

• Martin Vaross, Partner, Consulting, Mazars, crede că AI, chiar dacă e un trend important, reprezintă doar o altă etapă a automatizării. În plus, Inteligența Artificială este prezentă de ceva vreme în viețile noastre, chiar dacă nu se numea așa. Acum, însă, aduce schimbări de impact. Dar chiar și așa, societatea e pregătită, spre deosebire de legislație, care nu ține pasul, nu este actualizată.
• Răzvan Atim, Head of Sales Eastern Europe, UiPath, crede în regula pașilor mici. Bucățele de AI s-au pus deja în practică, în anumite cazuri se înțelege valoarea care ne aduce, în altele există însă o teama de a adopta aceasta tehnologie. Prin urmare, el crede că pașii mici dar siguri ne vor ajuta să digeram mai ușor aceste schimbări.
• Gabriel Dumitrescu, Large Accounts Division Manager, Orange România, crede că în mintea noastră colectiva trebuie sa funcționeze ideea ca AI nu mai e doar un concept revolutionar, ci o chestiune firească, cu care ne vom întâlni din ce în ce mai des. În plus, AI e o modalitate prin care putem să facem transformări.
• Bogdan Băndilă, membru CIO Council, spune că toată lumea e deschisă să îmbrățișeze AI. Ce nu știm acum este care va fi efectul asupra societății, din multe puncte de vedere, dar crede că trebuie să educăm societatea și sa setăm așteptările la nivelul corect, pentru ca lucrurile să fie acceptate cu ușurință.
• Lucian Butnaru, General Manager, Cegeka România, a dat câteva exemple de succes de algoritmi folosiți în domenii precum medicină, agricultură și logistică. El observă că pe măsura ce trece timpul și cu cât ne dam seama de importanța datelor, progresul e semnificativ și rezultatele sunt remarcabile.

Gabriel Voicilă, Partener, Servicii de Consultanta in Tehnologie, PwC România, a spus că tehnologia blockchain va aduce o valoare adăugată de 3 trilioane de dolari până în 2030. Practic, blockchain-ul este o bază de date distribuită, în care informațiile sunt stocate fără să fie alterate ulterior. Informațiile sunt stocate pe baza de consens, integritatea și securitatea datelor e asigurata. Potrivit unui studiu realizat de PwC, 32% din companiile intervievate au deja proiecte pe baza de blockchain. Marele avantaj al tehnologiei este că are o aplicabilitate largă, în timp ce marele dezavantaj este că este nereglementată și complicată.

Dr. Paul Vixie, președinte, CEO și co-fondator al Farsight Security, Inc., le-a recomandat directorilor de IT să se gândească ce soluție de DNS folosesc astfel încât echipamentele companiei să fie protejate. ”Nu ar trebui sa dezvăluiți informații persoanelor în care nu puteți avea încredere, cu care nu aveți o relație contractuală. Tocmai de aceea, cred ca DNS-ul ar trebui să fie în campusul organizației, dar asta, până la urmă, e alegerea fiecăruia”, a spus Paul Vixie, un pionier în domeniul securității Internetului, care a fost inclus în Internet Hall of Fame în 2014 pentru contribuția adusa la protocoalele DNS (Domain Name Service) și la tehnologiile anti-spam. El a adăugat ca giganții tehnologici se folosesc de serviciul DNS pentru a profila utilizatorii în scopuri comerciale sau chiar politice și, din acest motiv, nici Google, nici Facebook și nici alți giganți tehnologic nu sunt prietenii noștri.

Alexandru Bălan, Chief Security Researcher, Bitdefender, a spus că apar cam 600 de milioane de noi tipuri de malware în fiecare lună, deci e un trend în creștere. În plus, monedele digitale și anonimitatea plaților au dus la explozia ransomware, iar Internet of Things a extins suprafața de atac a hackerilor. Astfel, aproape orice dispozitiv poate reprezenta o cale de atac, inclusiv imprimantele și detectoarele de metale.

Corina-Ștefania Nebela, Big Data and Cybersecurity Architect, Atos, a spus că această companie încearcă sa aibă o abordarea nu numai reactivă, ci și predictivă a atacurilor cibernetice, identificând rezultate viitoare și acționând pentru a avea anumite previziuni, astfel încât să aducă aduce valoare adăugată datelor colectate: ”Noi găsim metode de a folosi datele care deja există, sporim valoarea lor și creștem capabilitatea de procesare, rulam învățarea automată, folosim machine learning și luăm măsuri pentru a atenua amenințările informatice”.

Din cel de-al doilea panel moderat de Yugo Neumorni au făcut parte:

• Dr. Paul Vixie, președinte, CEO și co-fondator, Farsight Security, Inc
• Dr. John McCarthy, BCS Elite
• Roxana Ionescu, Partner, Head of Data Protection practice, NNDKP
• Cătălina Dodu, Global Cybersecurity Services Presales Director, Atos
• Cristian Cucu, Secretar de Stat, CIO , Secretariatul General al Guvernului

Ei au discutat despre nevoia unei culturi a securității cibernetice la nivelul organizației, despre încrederea necesară pentru colaborarea cu furnizorii, nevoia unui schimb de informații constant din partea tuturor părților implicate, Directiva NIS, precum și despre faptul că autoritățile publice nu sunt obligate să declare atacurile cibernetice. S-a mai punctat faptul că cei care dețin funcția de CIO și departamentele IT, în general, nu se mai pot apăra singuri în fața unui atac cibernetic derulat de actori statali și că este nevoie de cooperare și încredere cu furnizorii și autoritățile statului. S-au luat în discuție și elementele de protecție a datelor, dar și obligațiile de raportare în cazul unui atac, atât din perspectiva regulamentului GDPR, cât și a Directivei NIS. S-a menționat că nu este foarte clar dacă companiile comerciale cu capital majoritar de stat intră în categoria companiilor exceptate de la penalitățile de 4% din cifra de afaceri în cazul unei scurgeri de date, conform GDPR.

Cristian Herghelegiu, CEO Dendrio Solutions | VP of Technology Bittnet Group, a transmis următoarele:

• Educația este instrumentul care ne ajută să ne adaptăm la schimbare. Dar ceea ce învățam azi, nu ne va mai fi suficient pentru mâine. Astfel, cel puțin o lună pe an trebuie să petrecem învățând lucruri noi.
• Agilitatea este abilitatea unei organizații de a se reînnoi, a se adapta și de a se schimba rapid într-un mediu schimbător, ambiguu și turbulent. O companie agilă este cea care în urma presiunilor devine mai robustă. Cu alte cuvinte, e antifragilă, căci se poate adapta rapid și poate capitaliza noul val de tehnologie.
• Business-ul trebuie sa învețe tehnologie. Zona de colaborare trebuie dezvoltată la nivel personal și organizațional, iar comunicarea este cheia. CIO-ul unei companii ar trebui să se comporte ca un co-fondator de startup.

Horia Constantinescu, Datacenter Sales Executive CEE, Dell, a spus că, dacă ne uităm pe joburile noi, nu știm nici 1% din ele. Tehnologia trebuie să ne ajute să producem mai mult cu mai puține resurse. El mai spune că în România trebuie să construim baza care să ne ajute să creăm modele și să ne putem apăra de problema înlocuirii oamenilor prin roboți.

Al treilea panel a fost moderat de Bogdan Tudor, vicepreședintele CIO Council, care a stat de vorbă cu:

• Vladan Pekovic, Chief Technology and Information Officer, Telekom Romania
• Daniel Rusen, Director of Marketing and Operations, Microsoft Romania
• Gabriel Ciucu, Managing Director, ALEF
• Gabriel Pavel, Balkans Sales Director, Fujitsu
• Horia Constantinescu, Datacenter Sales Executive CEE, Dell

Ei au transmis că teama oamenilor de AI poate fi diminuată prin educarea lor în ceea ce privește impactul noilor tehnologii. De asemenea, acest domeniu reprezintă o oportunitate de business, deci o oportunitate de a face bani. Nu trebuie să uităm că AI e la început, suntem la faza de pionierat, vor mai trece mulți ani pana când va face parte efectiv din viața noastră într-un mod intim. Mai mult, AI te ajută să te folosești de resursele actuale pentru a te adapta noii realități, să atragi noi clienți.

Pentru România e foarte importantă asigurarea bazei care sa permită trecerea de la servicii tradiționale către cele moderne. E un proces dificil de educare a clienților și a întregii societăți pentru a planifica proiecte de transformare. În toate acestea, discuția despre AI trebuie să se lege neapărat de oameni, căci trebuie să fie în beneficiul oamenilor.

Ei au mai prezentat exemple de bune practici din implementarea AI în România, au insistat asupra faptului că legislația trebuie să fie în pas cu vremurile, au spus că poți sa eșuezi mai rapid și în același timp sa înveți mai rapid. Prin urmare, trebuie să se schimbe bazele educației.

Călin Rangu, director al Directiei Supraveghere Intermediari din cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), a tras atenția asupra faptului că riscurile cibernetice provoacă mai multe pagube ca fenomenele meteo. Și totuși, asigurarea cibernetică nu e pe atât de populară pe cât ar trebui, la noi existând doar două societăți care oferă polițe de acest tip.

El a spus că asigurarea este un instrument care completează (și nu înlocuiește) cadrul de gestionare a riscurilor pe care fiecare organizație ar trebui sa îl aibă. Cyber insurance există pentru a îmbunătăți rezistența organizațiilor prin sprijin financiar, în contextul în care atacurile informatice cresc de la an la an, iar pierderile sunt semnificative. Deci de ce avem nevoie de cyber insurance? Pentru protejarea infrastructurii, a activității companiilor, a bunului mers al economiei, a activelor naționale și personale.

Credit foto: Daniel Tolea, paparatzi.ro

MULȚUMIRI

Organizatori: CIO Council & Revista CARIERE

Mulțumim partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea acestui eveniment:

SUPPORTING PARTNERS:

• Atos
• Orange România
• Dell EMC

PARTNERS:

• Lenovo
• Telekom Romania
• Cegeka
• Mazars
• NNDKP
• PwC
• Alef
• UiPath
• Fujitsu
• Dendrio
• Bittnet
• Microsoft
• Bitdefender

Networking Partners:

• Romsym Data
• CompTIA
• Intel
• NOD
• Veritas
• Viva Telecom

Cocktail Partner: ALIRA

Mobility Partner: Alpha Cab

Translation Partner: Traduce.re