Grandiosul generează deopotrivă anxietate și speranță: Intromisiunea AI în viața noastră, între echitabil și opresiv

În 2017, companiile au cheltuit aproximativ 22 de miliarde de dolari pentru fuziuni și achiziții legate de AI, de aproximativ 26 de ori mai mult decât în ​​2015, după cum remarcă săptămânalul de știri orientat pe subiecte din politica internațională, afaceri și economie.The Economist.
McKinsey Global Institute consideră că doar simpla aplicare a AI în marketing va crește valoarea economică, inclusiv profitul și eficiența în următorii 20 de ani.

Nu în ultimul rând, CEO-ul Google a ajuns atât de departe încât să declare că AI va face mai mult pentru umanitate decât focul sau energia electrică. Astfel de previziuni grandioase generează deopotrivă anxietate și speranță, după cum subliniază The Economist. Mulți se tem că AI ar putea distruge locuri de muncă, mai repede decât le creează.

Un control extraordinar

Întâi să marcăm un pic teritoriul: Definiția cea mai acceptată a inteligenței artificiale a fost dată de John McCarthy în 1955: “o mașină care se comportă într-un mod care ar putea fi considerată inteligentă, dacă ar fi vorba despre un om”. La modul amplu, inteligența artificială vizează studiul și designul agenților inteligenți, sisteme care percep mediul înconjurător și maximizează șansele propriului succes prin comportament.
Mai puțin familiar, dar la fel de important, este modul în care AI va transforma locul de muncă, potrivit analiștilor. Lista este cuprinzătoare, dar și oarecum îngrijorătoare potrivit unora dintre analiști.
Utilizând AI, managerii pot obține un control extraordinar asupra angajaților lor. Amazon a brevetat o brățară care urmărește mișcările mâinilor lucrătorilor din depozit și utilizează vibrații pentru a le determina să fie mai eficiente; O firmă de software utilizează aproximativ 60 de factori pentru a prezice care angajați vor pleca; Humanyze, un startup, vinde insigne inteligente de identitate care pot urmări angajații în jurul biroului și arată cât de bine interacționează cu colegii.

Supravegherea la locul de muncă nu este nimic nou. Lucrătorii din fabrică au intrat și au ieșit din timp; sefii pot vedea deja ce muncitori idoli fac pe computerele lor. Dar AI face ca supravegherea omniprezentă să fie utilă, deoarece toate datele sunt potențial valoroase. Puține legi reglementează modul în care datele sunt colectate la locul de muncă, iar mulți angajați sunt de acord fără consimțământ la supraveghere atunci când își semnează contractul de muncă. Unde conduc toate acestea?
AI ar trebui să îmbunătățească productivitatea. Humanyze îmbină datele din insigne cu calendarele și e-mailurile angajaților pentru a determina dacă planurile de birou favorizează munca în echipă. Slack, o aplicație de mesagerie la locul de muncă, ajută managerii să evalueze cât de repede pot îndeplini sarcinile angajații.. (https://www.economist.com/news/leaders/21739658-artificial-intelligence-pushes-beyond-tech-industry-work-could-become-faireror-more)

Analiștii spun că angajații vor câștiga, și pe partea prevenirii accidentelor de muncă. Datorită progreselor înregistrate în viziunea computerului, AI poate verifica dacă lucrătorii poartă unelte de siguranță, plus poate verifica dacă cineva a fost rănit – în timpul procesului de producție într-o fabrică spre exemplu. Unii vor aprecia mai mult feedback-ul cu privire la munca lor și vor face totul mai bine (de ex. Cogito, un startup, a proiectat software-ul AI îmbunătățit, care ascultă apelurile pentru clienți și atribuie un "scor de empatie" bazat pe modul în care sunt agenții compasionali și cât de repede și cât de bine pot soluționa plângerile).
Tema intromisiunii AI în viața noastră este vastă. Deși părerile sunt pro și contra cu privire la intervenția AI în viața noastră, trebuie să recunoaștem că progresul își urmează calea.