In ziua in care Parlamentul valida noua conducere a Bancii Nationale a Romaniei, Herta M"uller, scriitoare nascuta in '53 la tara, in Banat, castiga Premiul Nobel pentru Literatura. Herta M"uller a emigrat in Germania, in 1987, si de atunci locuieste in aceasta tara, are carti traduse in peste 20 de limbi. Nobelul pentru literatura - premiul-simbol, dar si circa 1,4 milioane de dolari - il primeste pentru opera scrisa in limba germana, pentru "densitatea poeziei si sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezmostenitilor". Pe Herta M"uller Romania nu a vrut-o. Romania dinainte de '89 a respins-o, a interzis-o si a facut-o sa fuga. Nu i-a permis sa-si exprime talentul in scris, in limba romana, trimitand-o in schimb la "sapa", la reeducare muncitoreasca. Dar nici Romania de dupa '89 nu a vrut-o pe Herta M"uller. Cu exceptia eruditilor, societatea romaneasca nu a facut nici un gest reparatoriu incercand s-o faca pe Herta M"uller sa revina. Macar si in manualele scolare, daca nu in constiinta vie a intregii natiuni. "Numai cand ma gandesc la contactul zilnic cu realitatea romaneasca, imi dau seama ca as innebuni a doua oara daca ar trebui sa traiesc in Romania de azi. Este atata indiferenta in tara asta! Sunt aceiasi oameni ca inainte sau care au aceeasi mentalitate. Practic, nu s-a schimbat nimic. Romania nu este o tara libera", declara scriitoarea anul trecut. Statul roman nu a chemat-o "acasa", acordandu-i si in Romania recunostinta talentului ei pentru care astazi primeste, la propunerea Germaniei, Nobelul pentru literatura. In schimb, Romania da fuga la televizor sa-si atribuie rapid merite care nu i se cuvin si succesul dat de recunoasterea mondiala a talentului individual, de parca realizarea personala a Hertei M"uller ar fi o mare realizare nationala la care am contribuit cu totii. Romania care i-a dat un sut in fund Hertei vrea sa-si treaca la CV Nobelul pentru Literatura, fara sa o merite deloc. Dar acest lucru nu ma mai surprinde deloc. Este aceeasi Romanie care nu pretuieste talentul si experienta profesionala a unui om care a primit "aurul" mondial in urbanism: arhitectul Dan Hanganu a facut Canada sa renasca, remodeland orase precum Quebec si Montreal. Este aceeasi Romanie pentru care probitatea profesionala a individului paleste in fata carnetului de partid. Profesionalismul, talentul si daruirea nu exista decat daca sunt validate de birourile executive ale partidelor. De aceea, astazi avem ca vicepresedinte de Banca Nationala un politician 100% (Bogdan Olteanu). Noul Consiliu de Administratie are in majoritate covarsitoare profesionisti in componenta sa. Guvernatorul Mugur Isarescu va avea alaturi experti precum Florin Georgescu, Cristian Popa, Nicolae Danila, Virgil Stoenescu, Marin Dinu sau Napoleon Pop. Dar pe fata lui Isarescu mahnirea a fost evidenta. Ceruse clasei politice sa valideze o conducere de experti, pentru ca tara trebuie scoasa din criza. Clasa politica a votat: interesul personal e mai presus decat interesul tarii. Bogdan trebuia sa fie vicepresedinte. A ajuns. Inca o data, in Romania, castiga cei care fac politica in fata celor care fac treaba. Primii dau fuga sa-si atribuie public munca celor din urma: "Vrem Nobelul Hertei, e al nostru!".
Recomandările editorilor
-
Cercetătorii au descoperit ce îi entuziasmează pe angajați în legătură cu AI
Oamenii devin entuziasmați de AI atunci când simt că aceasta le oferă oportunități de creștere și nu le amenință locul de muncă. Concluzia apare într-un nou studiu care scoate la iveală factorul care poate schimba complet modul în care angajații privesc inteligența artificială. -
Metode simple ca să te asiguri că ți se înțelege tonul în scris
Comunicarea în scris lasă mult loc pentru interpretare. Fără gesturi, voce sau expresii faciale, mesajele pot fi percepute mai dure, mai urgente sau mai critice decât intenționezi. De aceea, tonul nu e un detaliu cosmetic, ci o parte foarte importantă din modul în care lucrezi cu oamenii. -
De la „buhuhu” la partener de lucru: cum arată adopția AI în companiile din România
Cum arată adopția AI în companiile din România a fost o altă temă de dezbatere în cadrul celei de-a treia ediții a evenimentului HR Insights Forum, organizat în luna octombrie de AFSRU. -
Articol susținut de DAAS EPTA RomaniaDaniel Santa, directorul Brașov Running Festival: Nu avem cum să ne dezvoltăm ca societate fără sport și fără cultură
După pandemie, când a aflat, dintr-un clip al unei firme de echipament sportiv, că generația copiilor de acum e prima generație care are o speranță de viață mai mică decât cea a părinților lor, a simțit că trebuie să contribuie la schimbare.
Leadership
-
Corabia, cozonacul și puterea de a spune „nu știu” | Emilia Botezan, liderul care conectează Clujul la lume și lumea la Cluj
Scrie povestea Clujului în mai multe limbi și pe mai multe continente. Conectează Clujul la lume și lumea la Cluj. Descoperă oameni și oportunități acolo unde alții văd doar granițe. Trecerea ei prin oraș se vede. -
Longevitate în carieră. Sophia Loren: Greșelile fac parte din prețul pe care îl plătești pentru o viață trăită pe deplin
Revista CARIERE continuă rubrica „Longevitate în carieră”, dedicată personalităților care sfidează trecerea timpului și rămân repere de succes, relevanță și forță interioară chiar și la vârste înaintate. -
Andreea Minuţă, Rețeaua privată de sănătate „Regina Maria”: Un abonament medical este perceput de angajat ca un gest de grijă reală din partea companiei
Beneficiile nu mai sunt doar despre pachete și cifre, ci despre semnificația pe care o au pentru oameni. -
Articol susținut de DAAS EPTA RomaniaDaniel Santa, directorul Brașov Running Festival: Nu avem cum să ne dezvoltăm ca societate fără sport și fără cultură
După pandemie, când a aflat, dintr-un clip al unei firme de echipament sportiv, că generația copiilor de acum e prima generație care are o speranță de viață mai mică decât cea a părinților lor, a simțit că trebuie să contribuie la schimbare.