Comorile României în China: Uimitorul dulap din Renașterea Transilvană

Dulapul Renascentist Transilvan, de o frumusețe aparte, face parte din grupul pieselor care au fost considerate a fi reprezentative pentru România, fiind inclus în expoziția "Comorile României în China", care a fost organizată anul trecut la Beijing și în Chengdu, Provincia Sichuan.

"Avem dulapul care s-a păstrat în colecția Muzeului Județean Mureș, provine de undeva din zona Brașovului — nu putem afirma cu certitudine, dar mai multe semne arată că este confecționat în Transilvania, posibil în zona Brașov, în 1622. Ceea ce oferă piesei unicitate este decorul floral foarte bogat, caracteristic Renașterii Transilvane, care este influențată, pe lângă Occident, de decorul și stilul oriental, mai ales prin filieră otomană. În cultura săsească, românească și maghiară din Transilvania se regăsesc aceste elemente. De exemplu, laleaua, care e considerat un decor tipic pentru etnografia maghiară, apare după perioada otomană. (…) În Renaștere, influența orientală se resimte și din acest motiv Renașterea Transilvană este un stil unic în peisajul european", a declarat pentru AGERPRES, directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan.

Acesta a mai spus că în perioada Renașterii nu exista foarte mult mobilier, fiindcă și-l permiteau doar orășenii mai bogați și nobilimea, pe când restul populației avea mobilier simplu, din scânduri sau lăzi.

Piesă unică

Dulapul este confecționat din lemn de brad, iar decorul bogat s-ar părea că este din lemn de tei. "Dulapul este decorat cu lemn de esență moale, ușor de prelucrat. Teiul era folosit la părțile modelate. Odată cu restaurarea dulapului, vom face un studiu mai amănunțit pentru a vedea exact din ce lemn este confecționată fiecare parte. Feroneria este cea originală, lipsește doar soclul dulapului. Din păcate nu s-a păstrat, dar vom confecționa un soclu similar cu cele renascentiste, fiindcă nu avem, din păcate, nimic din cel original", a precizat Soos Zoltan.

"De obicei, dulapurile nu sunt răspândite, hainele erau ținute în lăzi, deci nu avem o cultură în care mobilierul predomină. Câteva piese s-au păstrat, avem mobilier adus din afară, din Renașterea Clasică, însă această piesă este din Renașterea Transilvană cu un decor floral și cromatic foarte bogat și frumos. În exterior, piesa a fost repictată în secolul XVIII-lea, în interior însă s-a păstrat decorul renascentist inițial. Cu tot cu repictarea barocă, este o piesă unică, probabil au fost și altele confecționate, dar din păcate nu s-au păstrat. Această piesă deosebită ni s-a transmis printr-o filieră a aristocrației transilvane, este vorba despre familia Lazăr din Lăzarea, ultimul proprietar fiind Elisabeta Bissingen, care a trăit la Târgu Mureș și provine din familia Lazar", a afirmat Soos.
Potrivit directorului Muzeului Județean Mureș, dulapul a ajuns în colecția instituției în anii '60, iar de atunci niciun muzeu nu a comunicat că ar deține așa ceva.