Ei sunt antreprenorii sociali care au demonstrat că se poate!

Sunt mulţi nebuni frumoşi în România, care au îmbunătăţit viaţa unei comunităţi prin businessul lor. Iată câteva exemple de idei de business frumoase, şi mai ales utile. Atelier Simpluş are drept misiune principală reinserţia socială a consumatorilor de alcool sau droguri, prin integrarea lor pe piaţa muncii. Loreta Isac este iniţiatoarea acestei afaceri, iar modul prin care s-a gândit să facă asta este crearea unui atelier de confecţionare de produse textile precum jucării personalizate, jucării de serie şi huse pentru laptopuri. Obiecte la care să lucreze persoanele care au trecut prin situaţii de adicţie şi care vor să lase totul în urmă, ducând din nou o viaţă normală. Loreta Isac face parte din Asociaţia Aliat şi spune că proiectul este în plin proces de implementare. „De la sfârşitul lunii februarie 2004 am reuşit să închiriem şi să amenajăm spaţiul pentru Atelierul Simpluş, am achiziţionat maşinile de cusut şi toate instrumentele necesare. Au fost angajate deja trei persoane, care nu lucrau de multă vreme, iar cu alte două persoane vom colabora pe viitor”, spune Loreta Isac. Produsele realizate vor fi vândute iar jumătate din venituri vor fi reinvestite în reintegrarea socio-profesională a dependenţilor de alcool şi droguri, misiunea fundamentală Aliat.

Izolator termic și fonic din lână de oaie

Lucian Stanciu Viziteu este un tânăr căruia i-a venit ideea unui business de antreprenoriat social într-o vizită la locul de naştere al bunicilor şi părinţilor săi. Este vorba despre crearea unui centru industrial de prelucrare a lânii de oaie, care va fi utilizată ulterior ca izolator termic şi fonic pentru locuinţe. Businessul se derulează în comuna Independenţa, judeţul Galaţi, iar iniţiatorul ei are planuri mari- vrea să vândă producţia în toată Europa. „În această zonă, oieritul este una dintre îndeletnicirile principale ale localnicilor, de asemenea există şi infrastructura necesară pentru aprovizionare şi distribuţie, iar oraşul Galaţi este o piaţă importantă de desfacere. Afacerea va crea locuri de muncă din primul an de activitate şi va oferi calificare profesională pentru minimum două persoane anual”, spune Lucian Stanciu. Produsele vor merge şi către persoanele din comunitate care fac parte din categorii sociale defavorizate, pentru reabilitatea locuinţelor lor.

Sprijin pentru apicultori

Alin Prunean a găsit un mod de a face ceea ce îl pasionează şi de a ajuta apicultorii din zona rurală a Zalăului. Agapis, businessul său, presupune comercializarea de polen şi miere în diverse arome, sub brandul Sănătate Dulce. Apicultorii au acum oportunitatea de a-şi comercializa produsele – până acum nu aveau cum să îşi distribuie marfa pe pieţe lărgite. Şi, pentru unii dintre ei, businessul lui Prunean înseamnă un loc de muncă. Prin Agapis, 55 de apicultori au beneficiat de training de specialitate, 14 dintre micii producători au primit suport, iar businessul lui Prunean a generat un venit sustenabil apicultorilor tradiţionali. Întreprinzătorul a primit la rândul său un sprijin substanţial din partea NESst, un catalizator pentru întreprinderi sociale încă din 1997, care a dezvoltat astfel de entităţi sustenabile, prin investiţii financiare, suport şi capital social. Până în acest moment, NESst a investit în Agapis 35.000 de dolari.

Cărți audio pentru cei cu probleme de vedere

Cartea Călătoare este un alt proiect de succes marca NESst ‒ o întreprindere socială care produce și vinde cărți audio Daisy (Digital Accessible Information System) pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Sunt peste 5000 de librării în România dar foarte puţine dintre ele se adresează specific şi persoanelor cu deficiențe de vedere. Gabi Dima, responsabilul de proiect, a adaptat prin Cartea Călătoare 40 de cărţi în sistem Daisy, atingând 555 de persoane. Anul acesta, Fundaţia Cartea Călătoare a finalizat proiectul "Cursuri accesibile pentru studenţii nevăzători", proiect finanţat de Fundaţia Orange România, în cadrul programului "Lumea prin culoare şi sunet", 2013-2014. Proiectul a fost derulat în parteneriat cu cinci universităţi din România: Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Bucureşti, Universitatea A. I. Cuza din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea Oradea, şi astfel au fost create şapte centre de accesibilizare a cursurilor pentru studenţii nevăzători. În fiecare centru a fost instalat un sistem format dintr-un computer cu soft de recunoaştere a caracterelor şi o multifuncţională A3, care permite scanarea cărţilor sau tipărirea lor cu caractere mari, precum şi transformarea lor în format electronic, ce poate fi citit de nevăzători cu ajutorul unor programe speciale cu sinteză vocală.

Produse din lapte de vacă, la Babana

În comuna Babana, judeţul Argeş, sunt doi fermieri cu experienţă în colectarea de lapte şi produse lactate în această zonă: Viorel Smarand şi Adrian Duminică. Ei s-au gândit să creeze un centru de colectare şi procesare a laptelui în Babana şi să vândă apoi produsele naturale din lapte de vacă în Piteşti, la piaţă. Businessul are un impact asupra comunităţii, înseamnă crearea de noi locuri de muncă, dar şi încurajarea agriculturii din zonă, odată cu creşterea cererii de plante furajere pentru hrana animalelor. Furnizorii produselor sunt localnici din Babana, care au vaci în gospodărie şi sunt dispuşi să vândă surplusul de lapte în schimbul unui venit. Odată cu extinderea businessului, cei doi antreprenori au de gând să implice din ce în ce mai multe familii din zonă în proiect. Viorel Smarand a ales să pornească o afacere în locul în care s-a născut şi unde locuieşte, iar motivaţia sa principală spune că este continuarea acestei tradiţii, care pare a fi pe cale de dispariţie.

Poate că succesul lor ne va inspira ‒ fie să pornim un astfel de business, fie să participăm la iniţiativa lor, ca voluntari sau măcar ca purtători de mesaj, făcând auzite în jur aceste proiecte pentru cei care au cu adevărat nevoie de ele.