Puncte forte vs. puncte slabe in noua lege a educatiei

O alta consecinta a noii legi este ca imediat dupa terminarea invatamantului obligatoriu de zece ani, tinerii pot intra pe piata muncii. Ca urmare a noii legi, elevii care nu isi doresc sa continue studiile, nu vor mai fi obligati sa sustina examene dificile, peste capacitatea lor, ca pana acum. In acelasi timp, filiera teoretica a liceului ramane de trei ani, iar cea tehnologica de patru ani. Faptul este explicabil prin prezenta disciplinelor de specialitate in cadrul profilurilor industriale. Se considera ca stagiile de practica necesare consolidarii abilitatilor profesionale care fac obiectul filierei tehnologice determina prelungirea duratei studiilor in raport cu filiera teoretica.

Legat de trecerea clasei a IX-a la gimnaziu ar putea exista si unele inconveniente. Printre acestea, ar fi de mentionat lipsa spatiului adecvat gazduirii cursurilor pentru acesti elevi in scolile generale existente si o posibila scadere a calitatii educatiei la acest nivel de studiu. Pentru a preveni neajunsul, ar fi necesara o revizuire a programelor scolare ale clasei a IX-a.

Marian Stas, presedintele fundatiei Codecs si coordonator de proiecte educationale, spune ca, de acum inainte este nevoie “de o mai mare rigoare in selectia elevilor pentru admiterea in clasa a X-a si de o monitorizare atenta si o corectie dinamica a efectelor nedorite ale acestui proces in mediul rural.”

Fiind implicat in proiecte dedicate studentilor si corporatiilor precum si in programe guvernamentale, Marian Stas semnaleaza ca pe un fapt pozitiv faptul ca legea prevede de acum inainte si posibilitatea incheierii contractelor de scolarizare intre agenti economici, elevi si scoli. Consecinta principala este o mai buna adaptare a ofertei educationale a scolilor la necesarul fortei de munca, la nivelul solicitat de companiile din piata muncii.

Presedintele fundatiei Codecs, Marian Stas (foto), face pentru Cariere o scurta trecere in revista a punctelor forte si punctelor slabe ale noii legi a educatiei:

Puncte forte:

• crearea unui “portofoliu educational” al elevilor;

• o mai buna pregatire in profesia didactica a celor care doresc sa urmeze aceasta cariera (prin structura “formarii pe filiera didactica”);

• transferul, in mai mare masura, al autoritatii si responsabilitatii deciziilor la nivelul unitatilor scolare (prin conferirea de atributii consiliilor de administratie si directorilor);

• apropierea ofertei scolilor de nevoile si cerintele comunitatii locale (prin structura si componenta consiliilor de administratie ale scolilor);

• posibilitatea organizarii “alternativelor educationale”;

• crearea unei oferte pentru elevii capabili de performante deosebite.

Puncte slabe:

• o descentralizare “mimata”, si nu pusa in fapt in mod autentic printr-o politica a curriculei / managementui / resurselor umane;

• declansarea unei goane dupa hartii si adeverinte, in locul unei dezvoltarii profesionale cu valoare adaugata ridicata;

•“curriculumul” la decizia scolii, ca solutie pentru “normele didactice”, in locul raspunsului la preferintele reale ale elevilor;

• mentinerea unui numar ridicat de discipline scolare;

• mentinerea institutiei inspectoratelor scolare;

• lipsa alternativelor la predarea disciplinei “religie”, conform Recomandarii 1720 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, privind relatia dintre religie si educatie

• absenta din lege a unei alternative la “Curriculumul National” si examenul national de bacalaureat, recunoscute la nivel mondial, cum ar fi bacalaureatul international.