Sharing economy sau de ce să cumperi când poți să închiriezi?

Sharing economy este un termen generic care desemnează folosirea în comun a unor obiecte, de la mașini și biciclete la locuințe și spații de lucru, prin punerea în acord a cererii și ofertei. Unii specialiști, precum Rachel Botsman (autorul cărții What’s Mine Is Yours: How Collaborative Consumption is Changing the Way We Live), spun că o altă condiție ar fi înlocuirea sau evitarea instituțiilor care în mod tradițional intermediază schimbul.

În practică, termenul de sharing economy acoperă serviciile acordate nu doar de persoanele particulare care au ceva de împrumutat semenilor, ci și de către companii, de obicei nou-înființate.
Alți termeni folosiți pentru a desemna acest nou model economic sunt „collaborative economy”, „collaborative consumption” sau „peer-to-peer economy”. Trendul rețelelor economice flexibile le permite oamenilor să folosească în comun resursele – echipamente, servicii și chiar abilități și competențe – la costuri semnificativ mai mici decât în tranzacțiile tradiționale. Poți astfel să iei credite de la semenii tăi, prin crowdfunding, atunci când banca nu ți-ar acorda un împrumut pentru dezvoltarea unei idei de business, poți să împarți cu alți specialiști spațiul de lucru și costurile implicate – deși nu lucrați pentru aceeași companie – sau poți să locuiești în casa unui străin, și nu la hotel – atunci când mergi în vacanță.
Consumul colaborativ crește eficiența, permițându-le celor care nu dețin obiectele propriu-zise să le utilizeze, contra cost, pentru perioade scurte de timp, iar celor care sunt proprietarii lor să obțină venituri din închiriere. Nimic din toate aceste schimburi n-ar fi posibile la scara actuală fără tehnologie, spun specialiștii, pentru că toate formele de sharing economy folosesc internetul pentru a-i conecta pe furnizori cu consumatorii. Mai este nevoie de un singur ingredient: încredere.

HUB-UL, SPAȚIUL PENTRU CO-WORKING

Co-workingul îți permite să împarți cu alți profesioniști costurile de închiriere a spațiului de birou și pe cele pentru utilități, depozitare etc, astfel încât la final să plătești mai puțin decât dacă ai lucra într-o clădire de birouri tradițională. Este o variantă preferată mai ales de freelanceri, de PFA-uri și mici afaceri. IT-iștii sau specialiștii în comunicare folosesc de câțiva ani astfel de soluții, așa-numitele hub-uri, și în România, la Impact Hub, Connect Hub, Cluj Cowork și altele. Un hub are de obicei un open space, unde poți închiria un birou, plus săli de ședințe și spații de socializare. Pe lângă costurile mici, lucrul alături de alți profesioniști îți poate aduce idei noi și parteneriate fructuoase.
Un astfel de spațiu de lucru în comun este Nod Makerspace din București, special gândit pentru cei care vor să conceapă, să prototipeze şi să implementeze idei. A fost deschis în 2015 într-o fostă fabrică comunistă, de către Florin Cobuz și Tamina Lolev, ambii arhitecți. Centrul comunitar creativ include studiouri, ateliere de producție, spații pentru cultură și relaxare, în domenii precum arhitectură, design, meșteșuguri, modă, advertising, film, fotografie, software, arte vizuale și arte performative. Fondatorii și-au propus democratizarea designului, a ingineriei, a fabricației şi a educației creative. „Ideea lansării unui makerspace vine din conștientizarea nevoii pe care o au toţi cei care vor să-şi implementeze ideile, dar nu au resursele potrivite, cum ar fi spaţiu, scule, finanţare, oameni cu care să lucreze sau de la care să înveţe. Răspunsul pieţei a fost unul pozitiv care a confirmat intuiţia noastră pentru necesitatea acestui spaţiu de co-working”, spune Florin Cobuz.

Comunitatea este formată din aproximativ 80 de membri activi, din domenii ale industriilor creative: arhitectură şi design interior, design de obiect, manufactură şi prototipare, scenografie, design grafic şi ilustraţie, comunicare, IoT şi inginerie. Proiectele dezvoltate sunt și ele diverse, de la proiectare la producţie de obiecte şi mobilier de design, prototipare cu ajutorul printului 3D şi instalaţii interactive. „Gradul de ocupare a spaţiului în zona de co-working este de aproximativ 70%. Datorită organizării lucrului prin programare (a echipamentelor speciale) şi datorită accesului 24/24 care permite membrilor să îşi facă un program flexibil, fluxul de utilizatori este unul potrivit astfel încât fiecare membru să-şi desfăşoare activitatea după necesităţile proprii”, precizează Florin.
Pe lângă spaţiul de co-working şi comunitatea formată astfel, membrii Nod Makerspace au acces la ateliere de lucru dotate cu echipamente de specialitate, unele dintre ele greu accesibile start-up-urilor şi freelancerilor din domeniu, spune cofondatorul. „Cred că însumarea tuturor acestor beneficii este ceea ce face ca proiectul să fie unul de succes, care să răspundă într-o măsură foarte mare necesităţilor de tot felul pe care le au membrii Nod: de la spaţiu de lucru şi producţie la echipamente, parteneri de lucru, experienţă şi know-how-ul comunităţii, posibilităţi de dezvoltare profesională şi educaţională şi altele.”
NOD Makerspace este un spațiu creativ de lucru care oferă acces pe bază de membership la o gamă largă de unelte și echipamente pentru fabricație digitală și prototipare rapidă. Scopul pe termen lung este crearea de oportunități pentru îmbunătățirea nivelului de trai, local și global (incubator) și închegarea unei comunități open-source puternice. „Pentru ca numărul de membri să crească vom avea nevoie de mărirea spaţiului disponibil şi de dezvoltarea mai multor departamente dedicate tehnologiilor de prototipare. În plus, pentru gestionarea unui astfel de spaţiu este nevoie de resurse umane, deci de persoane pasionate care să se implice activ în dezvoltarea comunităţii.”

MAȘINI DE ÎNCHIRIAT PENTRU UN DRUM

Tinerii nu-și mai doresc să cumpere mașini la fel de mult cum își doreau părinții lor, spun sociologii, iar dezvoltarea unor servicii precum Uber, Zipcar sau Lyft a capitalizat și accentuat acest trend. Până și marii producători auto au sesizat schimbarea comportamentului de consum și au intrat pe nișa închirierii pe termen scurt. În SUA, BMW a lansat serviciul de car-sharing ReachNow, Daimler deține Car2Go, GM – Maven, iar Ford – GoDrive.
Sistemul de partajare a autoturismelor a ajuns și în România și le permite abonaților să caute cea mai apropiată mașină folosind aplicația de pe smartphone, să o conducă unde au nevoie – într-o anumită zonă de acoperire –, iar la destinație să o lase într-un loc legal de parcare. La un an de la lansarea în Cluj-Napoca, PONY Car Sharing are aproximativ 3.500 de utilizatori. Cei mai mulți sunt tineri de 23–35 de ani, pasionați de tehnologie, care folosesc mașinile în timpul zilei pentru deplasări la sau de la birou. „Cursa medie este în jur de 12 minute. Avem utilizatori care folosesc maşina pentru a merge către serviciu dimineaţa şi seara către casă. Avem clienți care preferă să închirieze seara, în weekend, pentru a merge la club cu prietenii. Alţii care le închiriază tot weekendul. Avem useri care au închiriat o maşină şi timp de o lună. Odată cu deschiderea unei zone de acoperire la aeroportul din Cluj, maşinile au început să fie folosite şi pentru a merge sau a veni de la aeroport. În general însă, userii le folosesc pe parcursul zilei atunci când sunt la birou şi au nevoie rapid de o maşină”, spune cofondatorul PONY Car Sharing, Demis Ghindeanu.

Antreprenorul povestește că a folosit acest tip de serviciu în alte ţări şi i s-a părut foarte util. S-a gândit că, așa cum el preferă să conducă alegându-și singur traseul, muzica și temperatura din mașină, la fel le place probabil și altora. Dacă, în plus, îți poți reduce cheltuielile cu transportul, contribuind la scăderea aglomerației și a poluării din oraș, de ce n-ai alege această variantă? „Sunt studii care arată că pentru fiecare maşină de car-sharing rămân acasă zilnic aproximativ 5–7 maşini personale. Astfel scade aglomeraţia de pe străzi şi din parcări. Faptul că serviciile de acest tip au flotele compuse doar din maşini noi, cu consum mic de carburant şi valori ale noxelor mici face ca valorile poluării în oraşele în care există să scadă.”
Pentru utilizatori, folosirea maşinilor în sistem sharing se vede în bugetul lunar alocat transportului. Datele statistice arată că oriunde în lume există un astfel de serviciu se constată o scădere a vânzărilor de maşini. „Previziunile pentru anul 2020 arată o scădere drastică a vânzărilor de maşini către persoane fizice în favoarea sharingului. Serviciul este foarte avantajos pentru cei care folosesc maşina personală ca să facă drumuri scurte şi puţine mai ales în oraş. Dacă la sfârşitul lunii tragi linie şi faci un raport între costurile maşinii personale vs maşina în sistem de sharing, se constată o reducere de costuri de minimum 20–30% dacă se foloseşte o maşină în sistem de sharing”, precizează Ghindeanu.
Cum mașina nu-ți aparține, de ce ai avea mare grijă de ea, v-ați putea întreba? De ce i-ai face plinul sau ai avea grijă să fie curată, ca să nu mai vorbim despre păstrarea ei în formă intactă?

„Până acum maşinile au suferit accidente uşoare, bare zgâriate, oglinzi rupte sau sparte. În general comunitatea ne ajută să descoperim foarte repede accidentele sau maşinile parcate neregulamentar. Când cineva vede o maşină parcată pe un loc cu abonament sau maşini lăsate în locuri sau poziţii nepotrivite, imediat ne anunţă. Unul dintre angajaţii noştri sau chiar userii mută maşinile. Timpul de reacţie în astfel de situaţii încercăm să fie de maximum 30 de minute. În ceea ce priveşte curăţenia, cu ajutorul cardului din maşină, userii o pot spăla şi primesc minute-bonus pentru asta”, explică reprezentantul serviciului.
Un număr mediu de 50 de mașini erau disponibile până de curând în cadrul acestui serviciu, dar numărul lor a crescut cu 30 la sfârșitul lunii noiembrie. „Userii îşi doresc să găsească repede o maşină. Mărind flota, o să fim la 5 minute de fiecare cu o maşină în aria de acoperire a serviciului.” Mai nou, o variantă a sistemului de car sharing cu maşini electrice premium a fost adusă la București. Este dedicată companiilor, clădirilor de birouri şi ansamblurilor rezidenţiale. „Practic, o companie va putea închiria o maşină şi va decide, cu ajutorul unei aplicaţii, cine sunt userii care o vor putea folosi. La rândul lor, aceştia îşi vor putea rezerva, cu ajutorul aceleiaşi aplicaţii, maşina când doresc. Vor exista mai multe pachete în funcţie de nevoile fiecărei companii sau complex rezidenţial. Ne gândim şi la lansarea la București a serviciului de car sharing similar celui din Cluj în aproximativ un an.”

CU BICICLETA ÎMPRUMUTATĂ PRIN ORAȘ

Folosirea în comun a bicicletelor, bike-sharingul, este o altă modalitate de a te deplasa rapid și ieftin dintr-un loc în altul, într-un oraș aglomerat, cum este Bucureștiul. La șase ani de la lansarea I’Velo, Green Revolution și partenerii săi –Raiffeisen Bank și Kaufland România – au venit în această toamnă cu proiectul pilot I’Velo Urban, un serviciu automatizat de bike-sharing. Peste 200 de biciclete pot fi închiriate în baza unor abonamente și sunt disponibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7, indiferent de vremea de afară. „I’Velo Urban reprezintă continuarea firească a proiectelor care promovează folosirea bicicletelor în marile orașe din țară, demarate de noi în urmă cu șase ani. Prin intermediul proiectelor «I’Velo Relax», «studentObike», «Biciclete cu cravată», «Bike2Work» am demonstrat că bicicleta este unul dintre cele mai dorite mijloace de recreere și că, prin I’Velo Urban, poate și trebuie să devină un mijloc de transport utilitar. Are efecte benefice asupra sănătăţii bicicliştilor şi contribuie la reducerea poluării fonice şi a aerului din marile comunităţi”, a declarat Raluca Fișer, președintele Asociației Green Revolution.

Utilizatorii pot folosi bicicleta pentru o durată de maximum 30 de minute, de mai multe ori pe zi, în baza oricărui tip de abonament (zilnic/lunar/anual). Returnarea bicicletei mai târziu de cele 30 de minute atrage costuri suplimentare. „I’Velo Urban se adresează celor care vor să folosească bicicleta pentru a înlocui metroul, autobuzul sau alte mijloace de transport din București. Utilizatorii sunt persoane deschise, mobile, sportive, interesate de mişcare, cărora le place să încerce lucruri noi şi să înţeleagă lucrurile noi din jurul lor. Pot fi turişti străini sau expaţi. De obicei au peste 20 de ani şi până în 45. Pot fi femei sau bărbați, cu studii medii sau superioare. Mulți dintre ei au şi bicicletă personală. De exemplu, un utilizator poate să ia metroul pentru a veni la serviciu, dar în pauza de masă să meargă la o întâlnire cu bicicleta luată din staţia automatizată”, spune Ioana Andreescu, Communication & PR Coordinator, Asociația Green Revolution.

Stațiile sunt amplasate în cele mai importante zone centrale din oraș și poziționate pe traseele cu aflux mare de călători ale transportului în comun: Piața Universității, Piața Revoluției, Piața Romană, Piața Victoriei, Kaufland Barbu Văcărescu. Ioana Andreescu, Communication & PR Coordinator, Asociația Green Revolution, spune că la anul numărul stațiilor ar urma să crească la zece. „Noile stații vor fi tot în zona centrală, pentru că ne dorim să fie în proximitatea unor piste de biciclete, astfel încât bicicliştii să se simtă în siguranţă când merg pe bicicletă. În plus, ținem cont de zonele cele mai tranzitate de biciclişti, pe care le-am identificat prin programul Bike2Work, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, sub umbrela Federației Bicicliștilor Europeni (ECF).”
În cei șase ani de funcţionare, programul I’Velo (care include servicii pentru studenți, pentru plimbarea în parc și pentru corporații) a reuşit să scoată peste 1,4 milioane de români la pedalat şi a contribuit la reducerea emisiilor de CO2 din atmosferă cu aproximativ 2.180 de tone, potrivit reprezentanților asociației. Unele componente ale programului sunt accesibile nu doar în București, ci și în Braşov, Sibiu, Iaşi, Constanţa, Alba Iulia, Oradea, Cluj-Napoca,

Articol preluat din numărul 233/decembrie 2016 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici