Cum să găseşti butoanele celor din jur

Dar dacă ar fi mai ușor, de fapt? Dacă am putea să ne răspundem la nenumărate întrebări doar fiind atenți la un lucru aparent neimportant? Dacă ne-am privi printr-o altă lentilă atitudinile noastre și ale celorlalți?

M-am întrebat întotdeauna de ce sunt atât de bine ascunse butoanele oamenilor. Atât de bine ascunse, încât nici ei înșiși nu și le găsesc pe cele proprii. Și am găsit în Focus prisma de care aveam nevoie și care mi-a arătat adevăratele culori ale lumii din jurul meu.

Este exact ceea ce ne propun cei doi autori ai cărții – un alt unghi din care să privim pentru a ne recalibra perspectiva. Un unghi care pare atât de la îndemână, dar pe lângă care trecem în fiecare zi.

Practic, plecând de la premisa că toți ne dorim lucruri bune, ei spun că pierdem din vedere un lucru esențial: motivațiile care ne pun motoarele în mișcare. Acestea pot fi diferite de la om la om. Și totuși, nu atât de diferite: există două tipologii de bine, susțin autorii, și, în consecință, două tipologii de rău.

Astfel, pe de o parte sunt cei care au un focus promotor. Cei care văd întotdeauna ce au de câștigat dintr-o situație și aleg să meargă în acea direcție. Cei care „joacă la victorie” caută laurii gloriei care îi așteaptă la capătul drumului. Sunt oameni care sunt optimiști, își asumă riscuri, sunt creatori, dar și mai puțin atenți la detalii. În egală măsură însă sunt complet demotivați dacă au un noncâștig: nu au profitat de o șansă, le-a scăpat printre degete un câștig, au ratat o ocazie bună.

Citeşte şi Elimină-ți cel mai de temut dușman

Pe de altă parte, cei cu focus preventiv sunt extrem de motivați de cum să se ferească să nu piardă. Să se țină departe de risc și de necunoscut. Ei se gândesc la ce ar putea merge prost și ce ar putea să facă să evite asta. Sunt cei mai degrabă conservatori, atenți și meticuloși. Pentru ei, scenariul cel mai rău, cel mai demotivant este acela în care pierd, nu reușesc să preîntâmpine eșecul, de aceea ar fi mai bucuroși să spună nu unei ocazii bune decât să riște să nu iasă bine.

Interesant este că aceste două tipologii au reieșit în urma unei cercetări de peste 20 de ani desfășurate de Centrul de Știință al Motivației. Aceeași cercetare a relevat faptul că oamenii pot avea ambele tipuri de atitudini, în funcție de situația la care se raportează, dar că, în principiu, una dintre cele două este dominantă. Și mai captivant este că această perspectivă dominantă ne influențează radical viața, de la preferințe personale până la atitudini față de familie, dar și la birou. Cu alte cuvinte, odată înțeles, mecanismul tipurilor de motivare poate da cheia înțelegerii propriei persoane, dar și a celorlalți.

Aceste lucruri fiind clarificate încă de la început, în prima parte a cărții, cei doi autori ai volumului Focus explică pe larg și într-o manieră plăcută și accesibilă natura celor două tipuri de focusuri și mecanismele lor psihologice, astfel încât acestea să fie pe deplin înțelese. Autorii dedică partea a doua a volumului unui număr impresionant de exemple situaționale din viața de zi cu zi și a unor studii de caz detaliate și bine analizate care îl ajută pe cititor să identifice asemănări cu propria viață și îl ghidează către a recunoaște tipul de motivație care să-i dea cheia de rezolvare a situației respective.

Focus este un volum practic, bine structurat și atent condus. Nu-l uită nicio clipă în urmă pe cititor, are un ton narativ captivant și îți ține interesul treaz pe tot parcursul lui. Iar la finalul acestuia cititorul se redescoperă pe sine mai eficient, într-o relație mai bună și mai prietenoasă cu lumea, pregătit să-i înțeleagă, să-i vadă și să-i asculte pe ceilalți. Pentru că, așa cum spun autorii, acum poate vorbi pe limba lor.