OPEN – autobiografie Andre Agassi
JR Moehringer. Da, aţi putea întreba cine. Nici o problemă. Este colaboratorul lui Andre Agassi. El este cel care a stat şi a ascultat înregistrările lui Agassi, cel care a aşternut pe hârtie orele de confesiuni ale tenismanului. Poate fi dezamăgitor pentru că atunci când am citit cartea chiar am avut sentimentul că Andre s-a aşezat la birou şi a scris el cu mâna lui tot ce i s-a întâmplat. Oricât ar fi de dureros, Agassi este un campion la tenis şi un povestitor neîntrecut, nu un scriitor renumit.
JR Moehringer a fost cel care a pus cap la cap firul poveştii şi a găsit un stil captivant şi plin de nerv pentru autobiografia lui Agassi. De la primele rânduri nu poţi face altceva decât să citeşti şi să aştepţi cu sufletul la gură următoarea pagină. Celebritatea lui Agassi i-a fost asigurată de faptul că încă de la 22 de ani a fost câştigător al primului dintre cele opt turnee de Grand Șlem pe care le-a cucerit de-a lungul carierei. Lider mondial în tenisul profesionist, totuşi niciodată nu s-a simţit confortabil cu realizările sale profesionale.
Tenisul este sportul în care vorbeşti cu tine însuţi.“Tenisul este al naibii de singur. Uneori lumea menţionează alergătorul ca fiind o figură la fel de singuratică, dar cel puţin alergătorul poate să-şi simtă şi să-şi miroasă oponenţii. În tenis eşti pe o insulă. Dintre toate jocurile jucate de bărbaţi şi femei, tenisul este cel mai apropiat de detenţia solitară”, spune Agassi în autobiografia sa. Tenisul lui a fost mereu unul la baionetă.
Mintea lui Agassi a notat tot. Fiecare eşec, victorie, rivalitate, acces de furie, cec, prietenă, trădare, reporter, soţie, copil, fani, ranchiună şi plânset. De fapt, la 7 ani îşi aminteşte că: „Urăsc tenisul, îl urăsc din toată inima şi, cu toate acestea, continui să-l joc, lovesc mingea mai departe, toată dimineaţa şi toată după-amiaza, pentru că nu am de ales. Indiferent cât de mult aş vrea să mă opresc, nu o fac. Mă implor în continuare pe mine însumi să mă opresc şi joc mai departe, iar această prăpastie, această contradicţie între ce vreau să fac şi ce fac de fapt pare a fi esenţa vieţii mele”.
Puţini dintre noi primim harul de a ne cunoaşte pe noi înşine, iar până atunci poate că cel mai bun lucru pe care-l putem face e să fim constanţi. Găsim scurtături, compromisuri, uşi lăturalnice, câteva şanse de a transforma totul într-un miracol. “Afli tot ce trebuie să ştii despre oameni când le vezi chipurile în momentul celui mai mare triumf al tău. Dacă există bucurie pură şi dezlănţuită pentru tine atunci e în regulă”, mai spune Agassi. Când s-a tuns a privit în oglindă o altă persoană, complet străină. „Meşa mea era o cătuşă, iar părul meu natural, de o lungime absurdă, vopsit în trei culori diferite, era de asemenea o povară, care mă trăgea înapoi. Dar părul meu era în centrul imaginii mele publice şi al imaginii mele despre mine însumi şi era o prefăcătorie”.
A avut destule înfrângeri, dar a trecut peste ele. Doar doi oameni au câştigat în istoria lumii toate patru turneele de Mare Şlem şi o medalie de aur. Andre Agassi şi Steffi Graf. Şi viaţa i-a adus împreună. OPEN este povestea fabuloasă a unui mare sportiv, dar şi al unui om mare, care abia astăzi poate afirma cu certitudine că este fericit. Tot ceea ce este Andre Agassi se află scris în această carte pe care trebuie să o citiţi.