Balul arhitectilor
Salvati Sinaia! si nu numai…
Ziua a debutat cu Sedinta Consiliului National al Ordinului Arhitectilor din Romania. Dupa o prima parte dedicata unor probleme curente ale Ordinului, a urmat o sedinta cu caracter public in cadrul careia s-au adus in discutie problema conservarii, protejarii si restaurarii zonei centrale a statiunii turistice Sinaia, includerea centrului istoric al orasului Sibiu pe lista patrimoniului cultural UNESCO, precum si planul pentru protejarea patrimoniului istoric si Cultural de la Rosia Montana. O conferinta de presa a marcat incheierea dezbaterilor, in jurul orei 17. A urmat un binevenit ragaz, inaintea deschiderii balului.
Bal, in buna traditie interbelica
Adevarata desfasurare de forte s-a declansat seara, in jurul orelor 20. Sibienii au putut vedea pe strazile care duc spre Piata Mare grupuri distinse de doamne si domni in tinuta de seara. Destinatia – holul central al Primariei. Asa cum era specificat in invitatii si indiferenti la ploaia marunta si rece, arhitectii s-au prezentat "black tie": doamnele in rochii lungi, cu decolteuri, dantele, slituri adanci, strasuri si bijuterii de ocazie, domnii in frac, smoking sau macar cu papion. Bineinteles ca pe langa tinuta, gesturile au fost pe masura: sarutari de maini, inclinari galante si tot ceea ce tine de curtoazia unei astfel de manifestari. Emotii, bucuria revederii sau surpriza unei noi cunostinte…
Seara a fost plina: o trupa de dansatori a dat tonul invitatiilor la vals, a urmat o parada de costume vechi, iar dupa bufetul rece din curtea interioara a Primariei, invitatii l-au putut asculta pe Harry Tavitian intr-un scurt concert de jazz. Totul pigmentat cu sampanie si conversatie fina.
Dupa miezul noptii, balul s-a mutat la Restaurantul Hotelului Imparatul Romanilor unde punctul culminant al petrecerii l-a constituit reprezentatia muzicala a lui Johnny Raducanu si a trupei sale. Ultimul vals al arhitectilor s-a dansat in zorii zilei.
S-a incheiat astfel editia din 2007 a celui mai celebru dintre balurile de breasla. Ce-ar mai fi de spus? Poate cuvintele lui Adrian Silvan Ionescu care, la un bal precedent spunea: "… nobletea profesiei ne impune sa fim niste domni, respectiv doamne. Totul e sa nu ramanem domni pentru o seara si arhitecti pentru tot restul anului".