Bogdan Micu, Inspectorul Pădurii

50.000 de oameni au descărcat aplicația „Inspectorul Pădurii” din iulie până acum, au verificat numărul autovehiculului suspect și dacă au aflat că transportul nu are autorizație, l-au reclamat la 112. Împreună cu înăsprirea legislației pentru astfel de cazuri, implicarea populației în descoperirea furturilor de lemn a redus semnificativ transporturile ilegale. Cu peste 50-60% în câteva luni, estimează Bogdan Micu.

Pădurea este acum prioritatea principală a lui Bogdan, deși el este în paralel fondator și CEO al Alpin SUN și președinte al unei fundații care derulează programe de asistenţă şi reintegrare pentru victimele traficului de persoane. Bogdan a crescut la munte, a făcut drumeții și cățărări, a intrat în afaceri vânzând bocanci de munte prietenilor la 14-15 ani, a avut prima companie la 18 ani, dar a aflat și ce înseamnă să pierzi tot ce ai câștigat. „La 26 de ani avusesem deja 11 firme, dar pe la 27 am pierdut tot ce făcusem. A venit criza, am făcut nişte greşeli şi am pierdut tot.” A pornit din nou de la zero, dar cu un alt scop și cu un alt stil de viață. „De data aceasta am spus că nu mai fac doar bani, vreau să fac şi ceva pentru comunitatea din jurul meu, iar asta înseamnă acțiuni pentru protecţia mediului, dar şi pentru copiii defavorizaţi, pentru animalele de pe stradă şi alte cauze care-mi sunt apropiate”, a declarat Bogdan Micu pentru Revista CARIERE.

Când ai propria afacere, nu prea ai timp nici măcar să urmărești ce decizii se iau la nivel guvernamental, cu atât mai puțin să te implici pentru găsirea de soluții și eventual aplicarea lor. Bogdan a făcut însă pasul de la a comenta de pe margine la a intra în angrenajul instituțiilor de stat. „Pur şi simplu m-am supărat pe situaţia pădurilor și am considerat că nu e vina nimănui decât a mea şi eu trebuie să o rezolv. Am căutat soluţii, iar o soluţie ideală este să te duci acolo unde e conducerea, să încerci să rezolvi problema de sus. Se poate rezolva şi de jos în sus, dar eu am considerat că mai repede şi mai sigur este de sus în jos.” Când a mers la minister, în poziția de consilier voluntar al Secretarului de Stat responsabil pentru păduri nu știa care ar fi cea mai bună modalitate pentru oprirea tăierilor ilegale, dar se baza pe experiența sa de peste 10 ani în antreprenoriat și pe cunoștințele de IT. „Am vrut doar să ajut. Habar n-aveam cum şi ce trebuie făcut. Dar ştiam că am experienţă de antreprenor şi de IT-ist. Am zis: sigur soluţia este undeva la mijloc, trebuie să înţeleg problemele şi să văd ce s-ar putea face. M-am dus ca orice antreprenor care zice: n-am bani, dar trebuie să fac ceva. Mă duc, sar în apă şi pe urmă vedem cum ieşim.”

La conferința TEDxBucharest – Ahead of Time din octombrie, Bogdan Micu a povestit ce piedici a întâmpinat când a vrut să lanseze aplicația „Inspectorul Pădurii”, componenta pentru populație a Sistemului Informaţional Integrat de Urmărire în Timp Real a masei lemnoase din România (Radarul Pădurii), dar și soluțiile pe care le-a găsit ca să se asigure că nu va fi închisă ulterior: a apelat la ajutor pe Facebook, iar mesajul său s-a viralizat, a lansat aplicația într-o zi de vineri, când activitatea în minister era redusă, a beneficiat de sprijinul mass-media pentru a menține chestiunea în atenția publică. „Am experienţă în a găsi soluţii. În diferite domenii. Pentru că regulile sunt aceleaşi indiferent de domeniul în care activezi. Adică, aşa cum azi poţi să ajuţi pădurile, mâine poţi să ajuţi sistemul de sănătate şamd. Trebuie să-i înţelegi limbajul, care este un limbaj specific şi problemele specifice. Dar soluţiile sunt oarecum generale”, consideră Bogdan.

Conform datelor oficiale, aplicația a fost descărcată de către 32.000 de utilizatori de smartphone în primele 10 zile de la lansarea din luna iulie. De asemenea, după prima lună de testare a noii aplicații, s-a consemnat o creștere cu 300% a raportării transporturilor suspecte, mai arată statisticile.
„N-am avut o gândire foarte avansată de marketing. M-am bazat pe faptul că este destul de simplă ca să fie uşor de folosit şi în acelaşi timp este un subiect care este foarte aproape de noi toţi. Pur şi simplu m-am gândit că oamenii vor fi receptivi la o astfel de abordare. Inspectorul Pădurii le face viaţa mai uşoară oamenilor care vor să ştie ceva despre păduri şi vor să acţioneze”. Și înainte de lansarea aplicației, românii puteau suna la 112 pentru a reclama transporturi de bușteni suspecte, prin Radarul Pădurii. Dar ocupau uneori degeaba linia, transportul dovedindu-se legal. Prin Inspectorul Pădurii, înainte de a suna la 112, pot verifica numărul de înmatriculare auto și doar dacă li se răspunde că este ilegal îl reclamă. „Această pre-verificare era simplu de făcut, dar nu s-a vrut, pentru că până acum populaţia a fost de formă în sistem. De-abia acum, cu Inspectorul Pădurii, ei chiar au un rol activ, sunt o forţă. Sunt 50.000 de oameni care verifică astăzi în România camioanele. Nu mai sunt 3-4 nebuni care sună la 112. Abordarea aceasta nouă vine să zguduie un pic sistemul, să-i spună: nu poţi să ignori tocmai oamenii pentru care lucrezi şi care te-au angajat”.

GPS pentru copacii tăiați

În cele aproape patru luni de când funcționează aplicația, transporturile ilegale de masă lemnoasă s-au redus continuu, o scădere abruptă chiar, spune Bogdan Micu. „Vedem tot mai puţine camioane ilegale sesizate, pentru că, între timp, după ce am dat drumul la aplicaţie, la vreo 2 luni, s-a înăsprit foarte tare şi legea. Înainte şi dacă trasportai ilegal, primeai o amendă de câteva sute de lei şi te lăsau să pleci. Erau sancţiuni, dar nu prea dure. Acum îţi confiscă maşina, te trezești cu dosar penal. E mult mai riscant. Pe de o parte, pentru că legea e dura, dar pe de alta pentru că e şi foarte probabil să te verifice cineva. Înainte te prindeau numai dacă aveai ghinionul să dai peste poliţie sau dacă vreun ONG-ist zelos suna la 112. Astăzi şi un copil de 10 ani poate să te descopere. Sunt tot mai puţini, simţitor mai puţini cei care transportă ilegal bușteni. Cred că numărul a scăzut cu peste 50-60%, în câteva luni”. Cât timp vor rămâne românii interesați să verifice și să reclame camioanele încărcate cu lemne? Va scădea numărul lor odată cu trecerea timpului? Bogdan este încrezător. „Cred că ajunge să mergi pe stradă şi să vezi un camion cu lemne şi în mod automat îţi vine să-l verifici ştiind că poţi. Este o dorinţă pe care nu pot s-o explic, dar pe care am văzut-o la mulţi oameni. E o curiozitate nativă – ştiind că se fură foarte mult, să vezi dacă şi cel din faţa ta s-a furat sau nu.”

Munca lui Bogdan nu s-a terminat odată cu punerea în funcțiune a Inspectorului Pădurii. Alte două măsuri vor fi aplicate în curând. Una dintre ele vizează obligativitatea depozitelor de a avea gestiune în timp real. „Astăzi este doar o gestiune fizică, ţinută în registre, care se raportează la 45 de zile. Ceea ce înseamnă că practic nu ştii ce se întâmplă în cele 45 de zile, pot să amestece lemnele și de 100 de ori. N-ai niciun control. Când se va ține o gestiune live, în orice moment al zilei vei ştii cât este stocul unui depozit şi orice altă cantitate care nu este cuprinsă în stocul real, declarat, e în mod evident de provenienţă necunoscută.Tot în toamna aceasta dăm drumul unei aplicaţii care presupune marcarea arborilor cu GPS înainte de tăiere, o altă măsură care va ajuta la depistarea posibilelor tăieri ilegale. Se va face o poză la încărcare şi atunci vei vedea ce s-a întâmplat în pădure şi dacă e acelaşi lucru cu ce e pe stradă.”

Voluntarul de la Ministerul Mediului e dispus să rămână să lucreze și după alegeri, dacă va fi nevoie de serviciile sale. „Depinde de cine o să vină şi ce intenţii are. Dacă sunt nişte oameni care în continuare consideră pădurea o prioritate, probabil că mă vor ţine pentru că eu am gândit sistemul şi îl ştiu destul de bine şi ar fi o prostie să plec. Pentru că nu ştiu sigur dacă se vor descurca cu el fără mine, dar în acelaşi timp poate vor vrea să nu se descurce cu el şi să-l oprească.” El atrage atenția că nu trebuie acceptate scuze cum că aplicația s-ar bloca. „Sunt nişte poveşti. Nu există aşa ceva. Trebuie să fii vigilent pentru că interesele sunt foarte mari şi banii se învârt la nivelul sutelor de milioane de euro. Bani negri. E un lobby puternic.”

Între afaceri personale și binele comun

Alpin SUN, cealaltă procupare majoră a lui Bogdan Micu, are și ea legătură cu domeniul protecției mediului, chiar dacă nu la fel de directă. Firma se ocupă cu producerea de electricitate din energie solară. A fost înființată în Germania și are proiecte în țări precum Chile, Spania, Marea Britanie. „Am fondat-o în Germania pentru că acolo sistemul financiar sprijină companiile mai bine decât în România. În România nu ai nicio şansă cu băncile. În plus, fiind din Germania are toate prerogativele calităţii germane, renumelui german şamd.” Aproximativ 30 de oameni lucrează, la nivel global pentru Alpin SUN. „Noi cumpărăm materiale de pe piaţă şi facem unităţi de producţie de curent electric, iar apoi vindem curent în ţări precum Chile, America, Anglia. În România e doar un back office de inginerie.” Afacerile au trecut în planul doi când Bogdan s-a decis să se ocupe direct de protejarea pădurilor. „Pot să susțin ambele activități, dar nu e uşor. Mă descurc cât de cât şi la afaceri, ca să pot să mă autosusțin”.

Acum Bogdan se ocupă direct doar de activitatea din minister și de companie. Pentru celelalte activități în care e implicat, cum ar fi cele derulate de Fundația Bogdan Micu împotriva traficului de persoane, pentru copiii dezavantajaţi sau pentru animalele fără stăpân, se bazează pe munca altor oameni. „Este inuman şi imposibil să conduci mai mult de unu maximum două lucruri deodată. Pentru celalalte sunt alţi oameni care conduc şi eu fac cel mult mentoring sau, să zicem aşa, viziune. În principiu e vorba de a avea curaj şi încredere să dai altor oameni să facă acele lucruri. Asta vine cu timpul şi cu practica. Trebuie să faci management eficient de la distanţă.”

Chiar și așa, cu ajutorul altora, viața sa este un amestec în care cuvântul „lucrez” nu își are locul. „Asta e viaţă mea. Că trebuie să fac ceva la minister pentru păduri sau pentru job sau că trebuie să mă duc la un restaurant cu un prieten sau mă cațăr de plăcere – toate sunt lucruri care vin continuu. Pot să ies de la căţărat şi să fac ceva pentru minister, de acolo mă duc să mă întâlnesc cu un prieten după care să mai dau un email în Chile. E un blending continuu de activităţi. Nu există un procent pentru fiecare, nu există o perioadă orară, e un stil de viaţă.” Este stilul de viață pe care l-a ales în 2008, când a deschis Alpin SUN, după 10 ani în care lucrase pe principiul full-time business. „De dimineaţa până seara făceam business şi un pic de sport. Dar aceasta nu este o strategie câştigătoare, pentru că la sfârșitul zilei dacă păţeşti cum am păţit eu și pierzi totul, îţi dai seama că doar să lucrezi pentru business sau pentru bani nu are niciun fel de valoare în viaţă, cu adevărat. Nu aceasta este ideea. Ideea este să ajuţi oamenii, să ajuţi comunitatea din jurul tău şi să dai ca om ceva, să te dăruieşti tu pe tine. Doar asta rămâne. Mai faci şi business, că de acolo mai iei nişte bani care să asigure nişte nevoi. Oricum peste un anumit nivel n-ai nevoie de bani. Iar banii aceia care îţi vin în plus e de bun augur să îi foloseşti tot în interesul comunităţii. Aşa ar fi frumos.”