În București se respiră greu: poluare majoră, spații verzi în declin, soluții încă amânate

Calitatea mediului în București se deteriorează vizibil. Aerul tot mai poluat, dispariția spațiilor verzi și lipsa infrastructurii sustenabile afectează direct viața bucureștenilor. Traficul rutier generează 60% din poluarea aerului, conform raportului „Starea mediului în București 2025”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de Mediu pentru București. Documentul subliniază faptul că situația nu mai permite amânări. Problemele devin structurale și cer măsuri urgente.

Poluare în creștere, natură în scădere

Traficul intens produce gaze toxice și particule periculoase. Peste jumătate dintre mașinile înmatriculate au peste zece ani. Mai mult de o treime folosesc motoare diesel. Centralele termice contribuie masiv la poluare: emit peste 75% din dioxidul de sulf și o mare parte din oxizii de azot. Fumul provenit din arderea ilegală a deșeurilor, în localitățile din jurul Capitalei, completează un tablou îngrijorător. În multe cartiere, valorile poluanților depășesc regulat limitele legale. În zilele caniculare, ozonul de la nivelul solului favorizează apariția smogului fotochimic, afectând copiii și persoanele vulnerabile.

Verile devin din ce în ce mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului. Temperatura medie a atins 27,43°C, cu aproape 6°C peste normal. În paralel, spațiile verzi dispar. Orașul a pierdut peste 500 de hectare din 1990. Doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case se află la maximum un kilometru de un parc. Media actuală este de 0,88 arbori pe locuitor. Uniunea Europeană recomandă trei arbori pentru fiecare persoană.

Orașul este sufocat de construcții și ineficiență

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de beton, asfalt sau clădiri. Între 2010 și 2023 s-au construit peste 268.000 de locuințe, multe pe terenuri industriale sau spații verzi. În schimb, infrastructura de transport sustenabil stagnează. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta. Vehiculele electrice reprezintă abia 1,25% din total. Transportul public are nevoie urgentă de eficientizare. Tranziția către opțiuni nepoluante este abia la început.

Gestionarea deșeurilor rămâne un alt punct slab. Din cele 564.000 de tone generate anual, doar 42% sunt tratate. Restul ajung în depozite. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană lipsește aproape complet. Orașul depinde în continuare de surse externe pentru alimente. Economia circulară este menționată în documente, dar slab aplicată.

Este timpul pentru acțiune coordonată

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, afirmă Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.

Organizațiile civice avertizează constant. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și nouă grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și gestionarea deșeurilor. Aproape 73% dintre organizațiile respondente sunt optimiste. Ele se implică deja în parteneriate pentru politici publice mai bune.

CITEȘTE ȘI: Soluții globale pentru construcții cu zero emisii

Foto: ID 343491730 | At The © Calinescu Silviu | Dreamstime.com