România întârzie în cursa pentru euro, în timp ce Bulgaria face pasul decisiv

România rămâne în afara noii extinderi a zonei euro, în timp ce Bulgaria se pregătește să își schimbe moneda. Economiile se află în situații foarte diferite, influențate de rigurozitate bugetară, inflație și voință politică clară.

Situațiile comparate

Bulgaria va adopta euro de la 1 ianuarie 2026. A îndeplinit toate criteriile de convergență: inflație sub 1,5 pp, deficit bugetar ≤ 3 %, datorie publică joasă și stabilitate valutară. România nu se află în aceeași poziție. Inflația este de 4,6 % (prognostic BNR), deficitul a atins 9,3 % în 2024 și datoria publică se apropie de 60 % din PIB. De asemenea, România nu participă la ERM II și nu respectă criteriile Maastricht.

Unde se situează România

„Odată cu intrarea în zona euro, Bulgaria devine o destinație atractivă pentru firmele românești. Nu este exclus ca, pe fondul creșterilor de taxe din România, multe firme să migreze cu domiciliul fiscal la sud de Dunăre pentru că avantajele vor fi evidende – Un impozit pe profit de 10% și pe dividende de 5%, plăți în euro, credite mai ieftine, o siguranță fiscală dată de noul cadru economic monitorizat de BCE.
Să îți deschizi o firmă în Bulgaria și să îți plătești angajații cu euro va deveni o alternativă extrem de profitabilă și mă aștept ca mulți antreprenori să urmeze această cale.
Bulgaria trebuie să reprezinte un exemplu pentru România. S-au focusat pe reforme, au îndeplinit toate criteriile de aderare iar de acum încolo vor culege rezultatele – credite mai ieftine, investitori străini mai mulți, o stabilitate a prețurilor la care noi doar putem să visăm. Bulgaria are o inflație de 2,4% în timp ce noi înregistrăm cea mai ridicată inflație din UE, de peste 5% și care, în următoarele luni, pe fondul creșterilor de taxe și a liberalizării prețurilor la energie, se va duce spre 7-8%.
Bulgarii au avut un obiectiv de țară coerent, s-au ținut de el în timp ce noi ne scăldăm în două luntre. Pe de o parte, clamăm ideea reformelor, ne focusăm pe ideea de a intra în OCDE, iar pe de altă parte cheltuim iresponsabil banii publici, creștem taxele într-un ritm unic la nivelul UE,” explică Adrian Negrescu, analist economic.

România: fără o perspectivă clară

Nicio dată oficială nu se află pe masă în București, planificat orizont 2029 rămânând nesigur. Nu există reforme structurale coerente care să restabilească disciplina bugetară. De asemenea, nici inflația și stabilitatea necesară. Comparativ, Bulgaria a demonstrat voință politică, stabilitate instituțională și reforme susținute.

„România stă în urmă clar. Adoptarea euro necesită mai întâi stabilitate fiscală și reforme credibile. Fără un plan realist și măsuri concrete, atenția rămâne disperată și ezitantă. Observ că în Bulgaria există consens politic și angajament instituțional clar. În România lipsește această abordare coerentă, cu etape planificate și monitorizate. Încă nu înțelegem că euro nu reprezintă doar o monedă, ci și o ancoră de credibilitate pentru economia noastră,”spune Dragoș Comănescu, economist.

Bulgaria finalizează ultimele etape pentru aderarea la euro în 2026. România stă deoparte, cu dezechilibre economice majore, fără o politică clară de stabilizare. Acolo unde Bulgaria și-a clarificat traseul, România încă ezită, afectată de inflație ridicată, deficit mare și reforme insuficiente. Guvernul și autoritățile trebuie să definească o strategie credibilă, cu direcții și termene, pentru avansarea către moneda europeană.

CITEȘTE ȘI: De ce networkingul poate conta mai mult decât CV-ul

Foto: ID 34917868 | Accounting © Romolo Tavani | Dreamstime.com