15 august, Adormirea Maicii Domnului: Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare
Se spune că Sfânta Maria, cea care i-a dat naștere Mântuitorului, a simțit că îi vine timpul să se mute în Împărăția Cerurilor, așa că s-a aşezat în casa ei din Grădina Ghetsimani, pe un pat.
Apostolii erau împrăștiați prin toată lumea, propovăduind Cuvântul lui Hristos, dar au fost aduși lângă Maica Domnului pe nori, pentru a fi alături de ea.
Aceștia i-au așezat trupul în mormânt după trecerea în neființă, numai că Toma a ajuns mai târziu decât ceilalți și a ceurt să o vadă pentru ultima oară.
Dar când au deschis mormântul – surpriză: mormântul era gol, ceea ce înseamnă că Maica Domnului se înălţase la ceruri.
Acest șir de întâmplări se sărbătoresc pe 15 august.
Cultul Maicii Domnului
Împăratul bizantin Mauriciu (528-603) ar fi fost cel care a popularizat prăznuirea Adormirii Maicii Domnului în Răsărit, el fiind cel care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi care a fixat definitiv data sărbătoririi ei la 15 august, potrivit News.ro.
În Apus, însă, sărbătoarea a fost stabilită mai târziu de către Papa Teodor I (642-649), care era originar din Ierusalim şi care a impus data de 15 august ca dată a sărbătoririi Adormirii Maicii Preacurate, ca şi în Răsărit.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului e antecedat de o perioadă de două săptămâni de post, iar mulți pelerini merg la mănăstiri pentru a marca această sărbătoare.
Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii
În această zi, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor, relateaza Digi 24. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor vor fi protejate de boli şi de necazuri.
Tot în această zi, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi. De asemenea, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.
Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.
În ziua de Sfânta Maria Mare, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
Printre superstiţiile legate de Sfânta Maria Mare se resăsesc şi cele legate de foc. În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.
Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate care doresc să îşi găsească ursitul trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.
De asemenea, fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.
În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.
În data de 15 îşi schimbă bărbaţii pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de către ceilalţi săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaţ în această zi.
Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre că dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii toamna va fi lungă şi călduroasă.
De asemenea, în această zi de sărbătoare se spune că nu este bine să mergi înapoi, întrucât atragi tristeţea Maicii Domnului.
O altă superstiţie legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala şi ghinionul.