9 obiceiuri care duc la luarea unor decizii proaste

Dar s-a dovedit ca oamenilor nu le placea sa primeasca acele emailuri si li se parea ca sunt emailurile mai mult enervante decat motivante. Unii dintre utilizatorii nostri inventat un nume pentru acest tip de software: „nagware” (de la verbul „to nag” – care inseamna sa bati la cap in mod constant pe cineva, cerandu-i sa faca ceva, intrebandu-l daca a facut ceea ce i-ai cerut sau criticandu-l si reusind astfel sa il enervezi sau sa il scoti din sarite, n.tr.). Daca mai era nevoie sa o spunem, produsul nu si-a atins niciodata potentialul pe care-l avusesem noi in vedere. Gandindu-ne la deciziile pe care le-am luat pentru a crea acest rezultat dezamagitor, am ajuns sa ne punem intrebarea: „oare ce anume ii face pe niste oameni care, de altfel, sunt bine intentionati, sa ia niste decizii proaste?”.

Dar ne doream un raspuns obiectiv. Pentru a intelege cauza primara care sta la radacina unui proces prin care sunt luate decizii proaste sau chiar dezastruoase, ne-am uitat la datele referitoare la peste 50.000 de lideri si am facut o comparatie intre comportamentul liderilor care erau perceputi a fi niste oameni care iau niste decizii proaste si comportamentul liderilor care erau perceputi ca fiind niste oameni care iau decizii bune. Am facut o analiza factoriala – proces prin care valorile datelor sunt exprimate ca functii ale unui numar de factori cauzali posibili, pentru a se afla care dintre acestia sunt cei mai importanti – a comportamentelor care constituiau, din punct de vedere statistic, cea mai mare diferenta dintre cei care erau cei mai slabi la luarea deciziilor si cei care erau cei mai buni in luarea deciziilor. Din aceasta analiza au rezultat noua factori care reprezentau cele mai comune cai care au fost urmate pentru a ajunge la niste decizii proaste. Iata-i mai jos, aranjati in ordine, incepand de la cel mai semnificativ si pana la cel mai putin semnificativ.

1. Lenea. Acest factor s-a manifestat prin esecul de a depune efortul necesar pentru a verifica datele disponibile, pentru a lua initiativa, pentru a testa presupunerile – si a vedea daca se confirma sau nu – sau pentru a aduna un „input” suplimentar, constand in feedback sau informatii. In principiu, liderii care manifestau asemenea comportamente erau perceputi ca fiind niste oameni care sunt neglijenti in munca lor si fac lucrurile „de mantuiala”. Ei se bazau doar pe experientele din trecut si se asteptau ca rezultatele sa fie, pur si simplu, o extrapolare a trecutului.

2. Lipsa de anticipare a unor evenimente negative neasteptate. Este descurajant sa luam in considerare posibilitatea ca in viata noastra sa apara niste evenimente negative, asa ca oamenii, in marea lor majoritate, presupun ca nu se va intampla „ceea ce e mai rau”. Din nefericire, oamenii mor, divorteaza si au accidente. Pietele se prabusesc, casele se devalorizeaza din cauza scaderii preturilor de pe piata imobiliara, iar prietenii ajung sa fie uneori niste oameni pe care nu te poti baza. Exista niste studii excelente care demonstreaza ca, in cazul in care oamenii isi fac timp ca sa ia in considerare ce anume ar putea sa mearga prost, ei se dovedesc a fi foarte buni in anticiparea problemelor. Dar multi oameni devin atat de incantati de o decizie, incat nu isi mai fac niciodata timp sa se gandeasca la ce anume ar putea sa mearga rau.

3. Nehotararea. Se intampla si invers: atunci cand trebuie sa ia o decizie complexa, care este bazata pe niste date care se schimba constant, oamenii cad usor in tentatia de a continua sa mai ceara inca un raport suplimentar sau realizarea a inca unei analize, de care considera ca au nevoie inainte de a lua decizia. Atunci cand colectarea informatiilor dureaza mai mult decat se asteptau, oamenii care sunt slabi in luarea deciziilor amana decizia, iar oportunitatea de care ar fi profitat prin luarea acelei decizii este ratata. Ai nevoie de curaj ca sa te uiti la date, sa iei in considerare consecintele si sa faci pasul inainte. Adesea, nehotararea este mai rea decat luarea unei decizii proaste. Oamenii care sunt „cei mai paralizati de frica” sunt cei care traiesc cu credinta ca o singura greseala le va ruina cariera si cei care evita sa-si asume orice fel de risc.

4. Blocarea in trecut. Unii oameni iau decizii proaste sau dezastruoase fiindca folosesc mereu aceleasi date sau procese pe care le-au folosit dintotdeauna. Ei se obisnuiesc cu abordari care „au mers” in trecut si nu sunt deloc inclinati sa caute ceva mai bun. Dar, mult prea adesea, atunci cand o decizie este „destinata” sa iasa prost, este din cauza ca procesul vechi prin care se ajunge la aceasta decizie este bazat pe niste presupuneri care nu mai sunt adevarate. Oamenii care iau decizii proaste uita sa ia in considerare acele presupuneri „de baza” atunci cand isi aplica propriile metode, pe care le considera „testate si adevarate”.

5. Lipsa alinierii cu strategia. Uneori, deciziile proaste provin din faptul ca oamenii care le iau nu fac nicio conexiune intre problema pe care ei cred ca o rezolva prin acea decizie si strategia generala. In lipsa unei strategii clare, care sa ofere contextul mai larg in care este luata decizia, multe solutii par sa aiba logica si par sa fie bune. Numai ca atunci cand procesul de luare a deciziilor este strans legat de o strategie clara, solutiile mult mai bune „sar in ochi” si urca rapid in top.

6. Dependenta exagerata de ceilalti. Unele decizii nu sunt luate niciodata din ca o persoana o asteapta pe cealalta, iar aceasta, la randul ei, asteapta ca altcineva sa ia o decizie sau sa ii ofere input. Oamenii care sunt eficienti in luarea deciziilor gasesc o cale sa actioneze in mod independent atunci cand este necesar.

7. Izolarea. Unii lideri asteapta sa primeasca input – sub forma de feedback, informatii sau sfaturi – de la alte persoane fiindca nu si-au luat masuri ca sa se asigure ca il primesc la timp sau din cauza ca nu si-au creat acele relatii care le-ar permite sa apeleze la expertiza acelor persoane atunci cand au nevoie. Toate studiile noastre (si studiile facute de multi altii) privitoare la eficienta procesului de luare a deciziilor recunosc faptul ca, daca implici acele persoane care au cunostintele relevante pentru luarea deciziei, precum si o experienta si o expertiza in domeniu care sunt relevante, acest lucru imbunatateste calitatea deciziei pe care o iei.

8. Lipsa de profunzime in cunoasterea unor domenii sau chestiuni tehnice. Organizatiile din ziua de azi sunt foarte complexe, iar pana si liderii cei mai buni nu au intotdeauna suficienta „profunzime tehnica” pentru a intelege complet niste probleme care au mai multe fatete. Numai ca, in situatia in care oamenii care iau decizii se bazeaza pe cunostintele si expertiza altora fara sa aiba o perspectiva a lor proprie, [acestor oameni] le este foarte greu sa integreze informatiile primite de la ceilalti in scopul de a lua o decizie buna. Iar atunci cand le lipsesc pana si cunostintele si expertiza de baza, ei nu au cum sa isi dea seama daca o decizie este stralucita sau dezastruoasa. Noi doi continuam sa constatam ca directorii executivi cei mai buni sunt cei care au o expertiza profunda in domeniile in care trebuie sa ia decizii. Iar atunci cand nu au totusi „profunzimea tehnica” necesara pentru a intelege implicatiile deciziei pe care urmeaza sa o ia, ei stiu ca este treaba lor si tine de responsabilitatea lor sa-i gaseasca pe acei oameni talentati care ii pot ajuta sa inteleaga.

9. Esecurile in comunicarea deciziei. Unele decizii bune devin decizii proaste din cauza ca oamenii nu le inteleg – sau nici macar nu stiu de ele. Comunicarea unei decizii – care inseamna sa comunici inclusiv ratiunile care au stat la baza luarii deciziei si implicatiile ei – este esentiala pentru succesul deciziei.

Pe langa aceste obiceiuri semnificative ce duc la decizii gresite sau chiar dezastruoase, mai sunt si altele, mai putin semnificative, dar nu lipsite de importanta: a astepta prea mult pentru a obtine input de la alte persoane; a nu obtine input-ul potrivit la momentul potrivit; a nu reusi sa intelegi acel input; a nu intelege, intr-o situatie anumita, ca un lucru care „a mers” in trecut nu va merge si de data aceasta; a nu intelege cand este cazul sa iei o decizie in lipsa informatiilor potrivite si cand este cazul sa astepti ca sa obtii mai multe sfaturi de la ceilalti.

Nu e de mirare ca „oamenii buni” iau decizii proaste. Calea care duce la o decizie buna este ingusta si nu este, nici pe departe, in linie dreapta. Dar faptul ca tine cont de capcanele pe care le-am evidentiat il poate face pe orice lider sa devina o persoana care ia decizii mult mai bune si intr-un mod mai eficient.

Jack Zenger este CEO-ul firmei de consultanta in dezvoltarea abilitatilor de leadership Zenger/Folkman. Joseph Folkman este presedintele Zenger/Folkman. Cei doi sunt co-autorii articolului „Making Yourself Indispensable”, publicat in Harvard Business Review in octombrie 2011.