Alexandra Smedoiu (Deloitte): Este un secol bun în care să fii femeie!
Astăzi, este în vârful ierarhiei organizaționale. Ocupă o funcție cheie în una dintre cele mai importante companii de servicii profesionale din România, parte a unei rețele globale cu prezență în peste 150 de țări și teritorii din întreaga lume. O organizație care promovează o cultură dinamică de incluziune, colaborare și performanță ridicată.
Ascensiunea nu a fost însă nici simplă, nici rapidă. A parcurs etapă cu etapă, dar a fost și norocoasă. Experiența subordonării a avut un impact pozitiv asupra ei, a motivat-o și provocat-o să devină din ce în ce mai bună. A avut șansa să întâlnească lideri puternici, atât femei cât și bărbați, care au inspirat-o profund și au contribuit la dezvoltarea ei ca om și ca profesionist.
”Este important ca în fiecare loc în care desfășurăm activitatea profesională să ne găsim modele, de la care să luăm ce este mai bun. Nimeni nu este perfect, dar toți avem abilități și calități diferite. În cazul meu, pot spune că am avut norocul să fiu înconjurată de oameni valoroși, de la care am avut ce învăța. De exemplu, deși la începutul carierei aveam tendința să cred că trebuie să mă comport sau chiar să mă îmbrac ca un bărbat, am avut un mentor care mi-a deschis ochii îndrumându-mă să fiu eu însămi. Nu trebuie să încercăm să imităm sau să fim ceea ce nu ne caracterizează. A fost, cred, cel mai bun sfat de început de carieră”, își amintește Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România.
Din experiența subordonării, Alexandra a păstrat însă cele mai importante sfaturi și calități manageriale care i-au marcat parcursul profesional, iar acum, ajunsă foarte aproape de vârful piramidei organizaționale, încearcă să aplice această rețetă în fiecare zi în lucrul cu echipa ei, prin identificarea acelor calități ”care ne fac unici”, prin înțelegerea factorilor ”care ne motivează pe fiecare dintre noi”, învățând zi de zi cum să fie ”un lider mai bun”.
În privința diversității de gen, nu a simțit nicio clipă că este dezavantajată de faptul că este femeie. Dimpotrivă, consideră că mai multe uși se pot deschide acum femeilor decât bărbaților: ”Multe organizații sunt preocupate de egalitatea de șanse și fac pași în această direcție. Cu siguranță acesta este un secol bun în care să fii femeie!”.
SheXO – următoarea generație de lideri femei
Alexandra este însă și coordonatorul programului SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte, lansată în România în 2012, care își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Cu alte cuvinte, să pregătească continuu, din timp și temeinic următoarea generație de lideri femei.
Ei bine, în cadrul acestui program, în urmă cu aproape un deceniu, Deloitte România realiza, pentru prima dată, un studiu privind prezența femeilor în afaceri.
La aproape 10 ani distanță, cea mai recentă ediție (2021) a sondajului „Cariere cu șanse egale: femeile în roluri de conducere“, subliniază percepțiile în ceea ce privește egalitatea de șanse și analizează ceea ce ultimul deceniu a adus în discuție în materie de incluziune și diversitate.
Am rugat-o pe Alexandra să așeze în oglindă cele două rapoarte și să evidențieze schimbările remarcabile produse în acest ultim deceniu în România, pornind de la cele măsurabile/vizibile și până la cele ce țin mai mult de finețe, precum mentalități, comportamente, cutume, stereotipii etc.
2012- 2022. În oglindă
Schimbările constatate în România, în cei zece ani trecuți între cele două studii, în privința accesului femeilor la funcții de conducere, sunt extrem de promițătoare și reflectă o tendință naturală de participare mai mare a femeilor în mediul de afaceri. Sigur, întotdeauna mai este loc de îmbunătățire, iar studiul aduce câteva precizări în acest sens, explică Alexandra.
În prezent, confirmă ea, există mai multe femei în profesii precum finanțe, contabilitate și economie, dar proporția lor în consiliile de administrație, cel puțin în ceea ce privește companiile listate, rămâne neobișnuit de scăzută.
Însă este de apreciat o schimbare de percepție, respectiv preferința organizațiilor pentru femei în poziția de director financiar.
Și totuși, chiar dacă femeile sunt recunoscute pentru abilitățile lor de directori financiari, ele trebuie să depună un efort mult mai mare decât bărbații pentru a accesa următorul nivel de conducere, ține să sublinieze coordonatorul programului SheXO Club. De exemplu, 40% dintre respondenții la studiul de percepție Deloitte afirmă că este mai ușor pentru bărbați să fie promovați din funcția de director financiar în cea de director general. Pentru femeile aflate în aceeași situație, doar 7% estimează asta.
Și mai trebuie reliefat un alt aspect, consideră Alexandra. Se știe că, în cele mai multe situații, femeile și bărbații obțin rezultate similare în activitățile pe care le desfășoară. Cu toate acestea, bărbații sunt percepuți ca având succes mai mare în carieră, în timp ce femeile excelează în menținerea echilibrului dintre viața profesională, dezvoltarea personală, dobândirea de noi abilități precum și managementul resurselor umane. Așadar, putem spune că asistăm la o convergență între stilurile de conducere. În plus, aproape 70% dintre respondenți consideră acum că femeile obțin rezultate mai ușor sau mult mai bune la „gestionarea eficientă a resurselor umane în afaceri”, iar această tendință, probabil, va continua.
”Acestea sunt doar câteva aspecte ce pot constitui indicii ale schimbării tiparelor de competențe relevante pentru pozițiile de conducere în România. Însă, deși transformarea se produce chiar sub ochii noștri, ritmul ei mai poate fi accelerat – mai sunt multe bariere de înlăturat și multe prejudecăți de eliminat. De asemenea, îmi doresc să văd cât mai multă ambiție pentru reușita în carieră din partea femeilor, pentru că timpurile sunt de partea lor”, punctează Alexandra cu fermitate.
Un deceniu în procente
Sondajul „Cariere cu șanse egale: femeile în roluri de conducere“ a fost realizat în rândul reprezentanților de sex feminin și masculin care dețin funcții de conducere în România. Iată alte câteva concluzii importante pentru desăvârșirea tabloului organizațional:
- Femeile cu funcții de conducere din România sunt percepute în continuare ca fiind plătite mai puțin decât omologii lor de sex masculin. Mai mult de 75% dintre respondenți au menționat că această situație este întâlnită des sau foarte des în mediul de business local.
- Femeile continuă să fie promovate mai rar decât bărbații, 63% dintre respondenți afirmând că acest lucru are loc des sau foarte des. Explicația poate fi legată de concediul de maternitate, care este perceput ca un dezavantaj pentru parcursul carierei femeilor, potrivit opiniilor a 74% dintre respondenți, care au observat această situație des sau foarte des.
- Punctele forte ale femeilor par să fie consecvența (92% dintre respondenți), efectuarea unor sarcini multiple și simultane (90%), onestitatea (82%), comunicarea (79%), precum și empatia și capacitatea de a gestiona echipe mari (78%). Aspecte precum ușurința de a lua decizii (79%) și abilitățile de conducere (71%) sunt percepute ca fiind specifice bărbaților.
- Una dintre cele mai importante schimbări evidențiate de ultima ediție a studiului față de cea din 2012 este că aproape jumătate dintre liderii români (46%) preferă o femeie în poziția de director financiar al organizației, comparativ cu doar 26% în 2012.
Dincolo de tipare sau stereotipuri
Așadar, ”deși predomină încă percepția potrivit căreia bărbații au șanse mai mari să avanseze în carieră, femeile sunt recunoscute pentru performanțele lor în gestionarea eficientă a resurselor umane, printre altele. Iar în actualul context din piața muncii, dominat de mișcări masive de personal (a se vedea valul de demisii care îngrijorează angajatorii la nivel global), de incertitudine și nesiguranță, astfel de calități pot face diferența pentru o organizație în menținerea unui climat prietenos în rândul angajaților”, afirmă Alexandra.
Totuși, crede ea, nu totul trebuie încadrat în tipare sau stereotipuri, cum ar fi acelea potrivit cărora bărbații iau decizii mai repede și mai bine, dar femeile sunt empatice și mai comunicative. Există exemple în ambele sensuri. De aceea, în ceea ce o privește, mai degrabă s-ar declara ”adepta leadership-ului autentic, a comportamentului natural, care să reflecte personalitatea și convingerile leader-ului, iar acestea trebuie să fie adaptate tipului de organizație. Atât o femeie, cât și un bărbat, pot lua decizii grele, dar în același timp pot comunica cu multă empatie”.
Leadershipul secolului XXI
Cercetarea Deloitte se așază, iată, fix ca o mănușă peste tema umbrelă a acestei ediții, concluziile ei și comentariile invitatei mele accentuând, practic, punctul principal al dezbaterii, și anume: de ce prezența femeilor în C-suite a generat o nevoie de schimbare a stilului tradițional de conducere (cu precădere masculin) și de ce bagajul (profesional, emoțional ori comportamental) pe care femeile l-au adus în zona de top management a creat premisele unei transformări relevante în organizații, inclusiv remodelarea rolului de lider și extinderea modelelor de leadership.
Alexandra însă marchează și mai clar, ba chiar extinde nevoia de schimbare: ”Calitățile care indică o relaționare interumană mai strânsă sunt cele care, în prezent, par a conta mai mult decât în trecut în formarea unui lider, indiferent de gen. Și cum, conform studiului de percepție Deloitte, punctele forte ale femeilor comparativ cu bărbații sunt consecvența, efectuarea unor sarcini multiple și simultane, onestitatea, comunicarea, precum și empatia și capacitatea de a gestiona echipe mari, cred că acesta este «bagajul» de bază pentru preluarea unui rol de lider. În plus, pe măsură ce tinerii din generațiile millennials și Z avansează în carieră, este posibil ca empatia să devină una dintre trăsăturile cheie de conducere ale secolului XXI”.
Citește și: Sub bagheta femeilor. Ileana Botez, despre curaj, înțelepciune și priorități pe timp de criză
Cu o mențiune însă în ceea ce privește empatia: ”Prin acest termen, nu mă refer la preluarea bagajului emoțional al colegilor, ci la capacitatea de a înțelege emoții, de a răspunde la ele cu intenția autentică de a-i ajuta pe cei din jurul nostru să se dezvolte și să își depășească limitele”.
Niciodată toate aspectele vieții nu vor fi perfect aliniate!
Le va fi mai ușor tinerelor femei să se impună în acest mediu din ce în ce mai concurențial, având în vedere lucrurile bune petrecute din ultimul deceniu? Le va fi de ajutor faptul că pornesc pe o cale deja bătută, pe cărări deja conturate de generația Alexandrei?
Se simte în organizații o altfel de abordare… a asumării responsabilității ierarhice, a curajului de a ținti cât mai sus, a normalității de a aspira la roluri cât mai importante?
Mentor în SheXO Club, Alexandra răspunde într-o clipită DA, ”desigur, astăzi este mult mai ușor pentru femei să evolueze pe toate planurile, decât în trecut. Acum avem mai mult sprijin din partea familiei și a societății, avem bone, creșe, menajere etc. În plus, femeile sunt tot mai recunoscute în domenii dominate, tradițional, de bărbați precum științele aplicate și tehnologia informației”.
Dar… cu toate acestea, continuă ea, ”încă întâlnesc femei care spun prea des «nu mă văd în acel rol, în acea poziție»” . De aceea, rolul nostru, ”al celor care au trecut prin această experiență”, este să le insuflăm încredere în ele, astfel încât să spună ”da, aș putea îndeplini acest rol, nimic nu mă poate opri”.
Zi de zi ne convingem că nu ne confruntăm cu limitări legate de competență, detaliază Alexandra, ci cu unele care țin de oportunitate și de curajul de a profita de o astfel de oportunitate sau de a găsi momentul potrivit: ”Ei bine, probabil niciodată nu este acel moment ideal în timp, în care toate aspectele vieții sunt perfect aliniate. Cu cât înțelegem și acceptăm mai repede acest lucru, cu atât mai mult curaj vom dobândi în orice ne propunem”.
Mai ales că, reamintește ea, în ultimul deceniu ”a pălit foarte mult” și ideea preconcepută că o funcție executivă este incompatibilă cu viața de familie. Acum, mult mai multe femei se bucură de încurajarea familiei în a începe o carieră în finanțe: ”Și eu, la rândul meu, sunt mamă a două fete și o soție-model, îmi place să cred. Nu a fost mereu ușor, nu am mereu toate condițiile, dar sprijinul familiei mi-a fost de mare ajutor”.
Citește și: Voci mute. Povestea neromanțată a ”celorlalte” femei
Nicicând nu a fost un moment mai bun!
În acest context, nicicând nu a fost un moment mai bun pentru a vorbi despre toate aceste probleme – diversitate și incluziune ori promovarea femeilor în toate ariile de activitate, spune convingător Alexandra.
Și asta deoarece pandemia, pe lângă toate provocările ei dure și triste, a generat în societate transformări esențiale, care au arătat tot mai mult nevoia de dezvoltare a laturii emoționale, a relaționării umane la modul general, dar și dintre angajați și lideri – ”nu cred că ar trebui să ne mai referim la relații de genul subaltern – șef” – , indiferent de gen, crede invitata mea. ”Aceste calități vor fi necesare deopotrivă pentru femei și bărbați, dar poate femeilor le va fi mai ușor să le dezvolte”.
Pe de altă parte însă, în această perioadă, aspectele legate de egalitatea de șanse trebuie abordate cu și mai mare atenție, avertizează ea. Multe femei care lucrează spun că pandemia le-a afectat echilibrul dintre muncă și viața personală, iar unele dintre ele sunt îngrijorate de impactul pe care această situație l-ar putea avea asupra perspectivelor de carieră, prezente și viitoare.
Condiții în care se recomandă angajatorilor să acorde mai mult sprijin femeilor, dat fiind că unele dintre ele, copleșite și de grijile legate de familie, ar putea să își ia o „pauză” de la carieră pentru o perioadă greu de delimitat în contextul actual încă incert: ”Companiile trebuie să acorde prioritate flexibilității în programul de muncă, echității și incluziunii în cazul femeilor care își doresc să avanseze în carieră. În caz contrar, progresul înregistrat în ultimii ani, atât în România cât și în restul lumii, în privința egalității de gen în funcții de conducere, ar putea stagna sau chiar am asista la un regres”.
Oricum, aceste teme nu mai pot fi evitate mult timp, pentru că liderii de mâine vor fi influențați în alegerea angajatorului de modul în care acesta susține egalitatea de șanse și incluziunea, atenționează Alexandra Smedoiu, reiterând ideea că, dacă reprezentanții generațiilor mature (boomers și generația X) au trăit o perioadă marcată de prejudecățile părinților, millennials și generația Z au valori complet diferite: ”Ei sunt învățați că totul e posibil, și e important să fie așa. Pun un preț foarte mare pe comunicare și incluziune, precum și pe dialog, și fac tot posibilul să evite conflictele. Pentru ei, rasismul, xenofobia sau lipsa de incluziune sunt inacceptabile și au tendința să respingă companiile care nu luptă împotriva unor astfel de comportamente”.
Citește și: Femeia și istoria. Între oglinzi paralele: bătălia lor, bătălia noastră
În concluzie, există un proces natural de evoluție a femeilor spre funcții de conducere, iar noi, ca societate, ”suntem datori să sprijinim acest demers, pentru că el va aduce un mediu de afaceri mai divers, din care putem avea cu toții de învățat”.
Iar Programul Deloitte SheXO Club chiar asta își propune și, prin ceea ce face, pune bazele dezvoltării următoarei generații de lideri femei.
Alexandra Smedoiu este Partener Deloitte România, Liderul serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar.
Este Partener Servicii Fiscale, responsabilă cu aria de practică aferentă impozitului pe profit. De-a lungul timpului, a coordonat numeroase proiecte locale și internaționale, preponderent pentru clienți din industria serviciilor financiare, dar și pentru companii din domeniul imobiliar.
De asemenea, coordonează programul Deloitte SheXO Club.
Este licențiată în economie și afaceri internaționale, și a urmat un master în managementul proiectelor internaționale.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 276
Pentru abonare, click aici
