Alexandra Smedoiu: Femeile și munca. Interminabilul balans pe pânza de păianjen

Îndeplinirea atribuțiilor, atingerea obiectivelor și contribuirea la succesul organizației sunt principalele responsabilități pe care fiecare le avem la locul de muncă. Pentru femei însă, acesta este doar un prim set de sarcini zilnice, dincolo de programul de lucru, multe dintre ele fiind nevoite să preia încă o serie de responsabilități domestice și de îngrijire – “munca invizibilă”.

Adesea subevaluată și subapreciată, aceasta poate contribui însă la o mai mare presiune asupra lor și poate afecta echilibrul între muncă și viața personală, pachetul dublu de obligații putând ușor conduce la o suprasolicitare fizică și mintală, crescând nivelul de epuizare și stres.

Și totuși, deși într-o zi muncesc mai mult decât bărbații și sunt mai mult expuse la epuizare, femeile nu simt că sunt o prioritate. Aceasta este una dintre concluziile celui mai recent studiu cu impact în mediul organizațional – Deloitte’s Women @ Work: A Global Outlook.

Efectuat pe 5.000 de femei din 10 țări, studiul din 2023 evidențiază câteva semne de progres,  cum ar fi ratele de burnout, care au scăzut prin comparație cu 2022 (28% în 2023, față de 46%, în 2022), la fel comportamentele neincluzive. Și experiențele de muncă hibride s-au îmbunătățit, dar aceste probleme sunt încă o provocare pentru mulți, apreciază autorii studiului, pentru că alți factori s-au agravat.

Încă un subiect tabu

De exemplu, față de anul trecut, s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de respondente care se simt confortabil să vorbească despre sănătatea mintală la locul de muncă. Mai puține femei decât în 2022 simt că beneficiază de sprijin adecvat pentru sănătatea mintală de la angajator, iar mai multe se simt în imposibilitatea de a renunța la muncă, chiar dacă responsabilitățile lor pentru sarcinile casnice au crescut. Un aspect extrem de negativ, mai multe femei din întreaga lume și-au părăsit locul de muncă în ultimele 12 luni decât în 2021 și 2020 la un loc.

Ca element de noutate, în raportul din acest an, cercetarea explorează și modul în care problemele de sănătate ale femeilor le afectează viața profesională. Una din cinci femei a raportat că se confruntă cu probleme de sănătate legate de menstruație sau menopauză, dar trec în tăcere prin durere și disconfort, cel puțin în parte din cauza stigmatului persistent încă în jurul acestor subiecte.

Și încă un aspect îngrijorător, mai mult de o treime dintre respondente au recunoscut că simt nevoia să acorde prioritate carierei partenerului față de a lor, adesea pentru că partenerul este cel care câștigă mai mulți bani.

România, pe drumul cel bun

Situația din România nu diferă cu mult de cea întâlnită în alte țări. Rezultatele studiului citat sunt, în mare măsură, valabile și pentru piața noastră, în special dacă vorbim despre responsabilitățile suplimentare pe care femeile le percep, comparativ cu bărbații, cu privire la gospodărie și îngrijirea familiei, confirmă din start Alexandra Smedoiu. În același timp, continuă ea, ca o consecință a numărului mare de responsabilități, apar câteva teme care trebuie analizate, fie că vorbim de un program flexibil de muncă, dat fiind că femeile sunt reticente în a solicita angajatorului un astfel de aranjament, din teama de a nu fi dezavantajate în carieră, fie de presiunea de a fi în permanență active/disponibile la locul de muncă.

”Cu toate aceste probleme curente, cred că societatea este într-un proces de schimbare în bine, în evoluție, iar femeile active profesional beneficiază acum de mai mult sprijin din partea angajatorilor. Este important ca angajatorii să fie mai flexibili în privința programului de lucru, precum și în privința atitudinii față de, spre exemplu, concediul parental. Doar așa vom putea să atragem în câmpul muncii femeile care acum nu sunt active profesional, un număr considerabil, care ne plasează pe un loc codaș în Europa la ocuparea forței de muncă”.

În acest proces evolutiv, mai spune Alexandra Smedoiu, femeile sunt tot mai susținute în dezvoltarea unei cariere de familiile lor, aspect care contribuie semnificativ la creșterea încrederii acestora în evoluția profesională: ”Mai sunt multe de făcut în această direcție, dar este important că suntem pe drumul cel bun. Un alt element important de sprijin care trebuie să se dezvolte este accesul la educație timpurie și accesul la servicii de îngrijire de specialitate, întrucât majoritatea femeilor care decid să-și întrerupă cariera profesională au la bază motive legate de responsabilitățile față de familie – îngrijirea copiilor, respectiv a părinților bolnavi”.

Loialitate și motivare

Pe fondul responsabilităților multiple și variate, așa cum subliniam și mai sus, femeilor le este mai greu să îmbine cerințele carierei cu cele ale vieții personale și familiale. În ce măsură însă viața profesională le afectează viața personală?

Acest aspect, punctează Alexandra Smedoiu, depinde de foarte mulți factori: de mediul din care provin, de domeniul în care activează, de poziția pe care o ocupă în cadrul organizației, de sprijinul de care beneficiază din partea familiei etc. Dar, din studiul citat, ”reiese faptul că mediul de lucru pozitiv și un raport echilibrat între activitatea profesională și viața privată sunt factorii care contează cel mai mult în decizia unei angajate de a-și păstra locul de muncă mai mult de cinci ani și cred că această concluzie este valabilă și în România. De aceea este important ca liderii din organizații să susțină aranjamente flexibile care să acomodeze femeile cu responsabilități multiple, să încurajeze promovarea acestora astfel încât femeile să se simtă mai motivate la locul de muncă”.

Pentru a crește motivația la locul de muncă, recomandă invitata mea, este esențial un sprijin adecvat pentru sănătatea emoțională din partea angajatorilor, astfel încât angajatele să se simtă în siguranță și să poată vorbi cu ușurință despre problemele pe care le au în viața de zi cu zi: ”Am observat că mulți angajatori sunt mult mai atenți la acest aspect, oferă programe de consiliere, dar și flexibilitate în ceea ce privește nevoile angajatelor. Desigur, și în această privință mai este mult loc de îmbunătățiri”.

Echitate

Acesta este al treilea an în care cercetarea Deloitte a identificat un grup de „Lideri pentru egalitatea de gen”, organizații care, conform femeilor chestionate, au creat culturi cu adevărat incluzive care le susțin cariera, dar și echilibrul dintre viața profesională și viața personală.

Femeile care lucrează pentru astfel de lideri sunt mai implicate și au niveluri mai ridicate de bunăstare și satisfacție în muncă. Se simt mai conectate cu angajatorul și mult mai motivate și productive la locul de muncă.

Ce progrese a făcut România în zona bunăstării dar și a echității și incluziunii?

”Cu siguranță s-au făcut progrese în sensul reducerii nivelului de epuizare (burnout) resimțit de femei la locul de muncă, incidența comportamentelor discriminatorii a scăzut, iar modul de lucru hibrid a devenit mai eficient atât pentru angajate cât și pentru angajatori”, este convinsă Alexandra Smedoiu. Conform ei, femeile care lucrează în acest sistem reclamă tot mai rar că s-au confruntat cu excluderea de la întâlniri, decizii sau interacțiuni informale: ”De asemenea, în România cel puțin, nu avem o diferență de salarizare între femei și bărbați, deși la nivel global este încă o temă sensibilă. Țara noastră înregistrează una din cele mai mici diferențe de remunerare între femei și bărbați din UE, aspect care rezultă dintr-o cultură a performanței pe care trebuie să o cultivăm în continuare, prin angajament din partea mediului public și privat, al liderilor și societății în ansamblu, pentru a crea un mediu de lucru echitabil și sănătos pentru toți”.

Ce le îngrijorează pe femei

Categoric, presiunea de a reuși la locul de muncă și de a-și îndeplini concomitent și responsabilitățile de familie este ”frontul” pe care femeile duc cele mai epuizante bătălii, cu ele însele dar și cu regulile ori realitățile sociale.

Însă, apreciază Alexandra Smedoiu, condițiile economice din ultimii ani, care au generat o creștere accelerată a costului vieții, reprezintă, probabil, cel mai important factor de stres al momentului, nu doar pentru femei, ci pentru întreaga populație. De aici și trendul observat în piața muncii de orientare către al doilea loc de muncă sau de căutare a unor noi surse de venituri.

Un alt element important este stresul legat de îngrijirea copiilor sau a membrilor în vârstă ai familiei, mai atenționează Alexandra Smedoiu, ”unde femeile au cele mai multe responsabilități și cel mai puțin sprijin (de exemplu, număr mic de creșe și opțiuni limitate în ceea ce privește îngrijirea persoanelor bolnave). Apoi, viteza cu care evoluează lucrurile în materie de proceduri interne, adoptarea soluțiilor bazate pe tehnologie, schimbările la care angajații trebuie să se adapteze în permanență, cunoștințele pe care trebuie să le asimileze rapid constituie factori importanți de stres în zilele noastre. Însă și metodele de învățare sunt mult mai aplicate, iar tehnologia este menită să ne simplifice viața tuturor. Deci, pe termen lung, mă aștept la multiple beneficii din partea acestor schimbări”.

Există însă un punct critic, identificat de invitata mea ca fiind: limitele pe care noi, ca oameni, în general, și ca femei, în mod special, ni le autoimpunem: ”Cel puțin în statele dezvoltate, categorie din care și România face parte, dificultățile cu care se confruntă femeile în activitatea profesională, în menținerea echilibrului cu viața privată, cu responsabilitățile față de familie, sunt surmontabile. Nu spun că este ușor, mentalitatea conform căreia femeile trebuie să-și sprijine partenerii în dezvoltarea carierei, nu invers, încă domină societatea românească și nu numai, dar lucrurile se schimbă în bine odată cu intrarea în piața muncii a generațiilor următoare. Așa cum îmi place mie să cred, până la urmă totul ține de abilitatea noastră de a gândi pozitiv, în perspectivă, și de a acționa în consecință”.