Amintiri despre viitor: Bucureștiul urban și profesional, în pragul provocărilor smart
Acestea sunt repere ale prezentului și cu atât mai mult ale viitorului, care devin din ce în ce mai demne de conștientizat în ultima vreme. Mai ales în conjunctura strategiilor occidentale de tip smart city.
Un oraș "smart" fiind acel oraș care folosește tehnologia modernă pentru a fluidiza traficul, a îmbunătăți transportul public, relația cetățenilor cu autoritatea, nivelul de trai, sistemul de sănătate și educație și pentru a reduce poluarea si consumul de energie.
Construirea unui oraş modern din perspectivă urbanistică în Bucureşti a reprezentat o prioritate pentru "intelighenţia" secolului al XIX-lea şi…tehnicienii secolului următor. Procesul fiind încadrat de la bun început curentului de integrare europeană. Astfel, procesul de modernizare a Bucureştilor a început în secolul al XIX-lea – cunoscute fiind în acest sens ideile edilitar-urbanistice ale lui Pake Protopopescu,şi a fost continuat în prima parte a secolului XX.
În prezent, Bucureștiul trebuie să respecte noile cerințe formulate de modelul dezvoltării urbane. În Europa, motoarele dezvoltării oraşelor inteligente sunt autorităţile locale, respectiv centrale, locuitorii şi companiile care operează în zona de tehnologie.
Date, procente și estimări
Estimările FMI sugerează că fiecare dolar investit în infrastructură aduce înapoi trei dolari în profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la nivelul oraşului București, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban să fie în măsură să răspundă unei cereri în creștere privind mobilitatea și siguranța cetățenilor și să stimuleze dezvoltarea și competitivitatea.
Majoritatea populației globale locuiește și lucrează în prezent în orașe. Conform previziunilor ONU, până în 2050, aproximativ 70% din populaţia lumii va locui în zone urbane, faţă de 54% în prezent. Procentul se ridică, însă, la 86% pentru cele 35 de ţări dezvoltate care alcătuiesc Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), potrivit EY România.
În ultimii ani, Bucureştiul a fost unul dintre orașele europene cu cea mai mare rată de creștere a PIB-ului, reflectând într-o oarecare măsură mix-ul favorabil de sectoare industriale. Oraşul s-a impus, în special, în domeniul serviciilor profesionale și IT&C, cel din urmă reprezentând un motor sectorial foarte important în creşterea numărului de locuri de muncă. Conform Oxford Economics, Bucureştiul şi-a păstrat avântul în 2016, rata de creștere a PIB-ului și a locurilor de muncă atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media oraşelor din UE.
Date prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii Bucureştiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varşovia, depăşind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.
Creștere și inovație
„Ca întodeauna în cursul istoriei sale, Bucureştiul se dovedeşte un oraş al contrastelor: Se bucură de o creștere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor şi cu costuri accesibile pentru spaţiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic și cu un număr scăzut de pensionari raportat la populația activă, poziționează Bucureștiul ca o destinaţie atractivă pentru antreprenori, specialiști în toate domeniile și investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creștere sunt tot mai mult amenințate de rata mică de creştere a populaţiei şi de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, România este în procedură de infringement pentru calitatea aerului din capitală, în vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucureştiul drept capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureștenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiții normale de rulare”, spune Carmen Adamescu, Partner EY România.
Acestea fiind, de fapt, provocări cu care se confruntă în zilele noastre toate oraşele în creştere. Este bine cunoscut că migrația continuă către centrele urbane şi infrastructura învechită, subdimensionată, din oraşele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orăşeneşti şi a economiei locale, afectând condițiile de mediu şi culturile comunitare în întreaga lume. Unele orașe răspund deja de mult timp la această tendință și își deservesc cetățenii în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăților IT&C de tip smart city.
“Locuitorii Bucureștiului au nevoie de o administrație municipală mult mai accesibilă și implicată în problemele urbane, care să lucreze astfel încât, orașul să fie pregătit să satisfacă mai bine nevoile locuitorilor săi, să ofere o siguranță publică adecvată și încrederea că acesta va fi un loc în care se poate locui și în viitor", mai adaugă Carmen Adamescu.
Prin urmare, singura modalitate prin care Bucureştiul va putea să depășească lipsurile și să susțină creșterea în viitor este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city – principalul motor de creștere economică sustenabilă. Parafrazând titlul unei cărți deschizătoare de drumuri, care a influenţat generaţii de oameni dornici să ştie, cum îți așterni prezentul așa ai…amintirile despre viitor Cu atât mai mult având în vedere faptul important că orașele viitorului sunt concepute ca hub-uri de creștere și inovație.