Andrei Niculae, tânărul care duce FM-ul în Social Media

„Salut, eu sunt Andrei Niculae. Colegii din radio îmi spun «Zgâmboi». Hai încoace, că trebuie să prezint buletinul-meteo.”

Intrăm în studioul întunecat, în care abia dacă se văd butoanele mixerelor de la lumina LCD-urilor. Picase curentul, nu mai funcționau decât calculatoarele, în baza unui generator. „Zgâmboi” se așază în fața microfonului și încearcă să citească buletinul-meteo. „Eclipsa” din notițe dispare abia când aprind eu lanterna telefonului mobil. „Să fie aceasta una dintre provocările meseriei de prezentator de radio?”, mă întrebam eu, presupunând că mai multă adrenalină nu ar putea fi atunci când te afli în spatele unui microfon. Ce înseamnă să fii prezentator de radio și cum mai poți inova în această meserie?

După ce Andrei a dat câteva vești proaste pentru Nord-Vestul României, ne-am retras într-un alt studio unde am stat de vorbă, cu microfonul emisiei oprit, și am aflat totul despre meseria de prezentator de radio, din perspectiva celui care a ajuns acolo unde își dorea încă din adolescență.

„Știi, nu mi-a plăcut deloc să învăț când eram la școală. Prin urmare, a trebuit să găsesc ceva de făcut cu folos, să îmi ocupe timpul în care chiuleam de la ore. M-am apucat de organizat acțiuni caritabile cu artiști. Strângeam bani pentru copiii bolnavi. Se întâmpla prin clasa a 10-a, când culmea, devenisem și președintele liceului. Evenimentele au avut foarte mare succes. Intrarea în lumea mass-mediei a avut loc ulterior când, împreună cu cel mai bun prieten al meu, Gabriel Fereșteanu și sub brandul celor de la EvZ, am demarat un alt proiect care se intitula „Pun pariu pe talent”. Atunci, amândoi ne-am dat seama că ne place această lume, a presei. Mie radioul, și lui, televiziunea”, îmi povestește Andrei, care consideră că este născut pentru a face radio, fiind o fire spontană, care adoră să comunice.

„Dacă vrei să faci radio, vino naibii la noi și hai să te învățăm”

Așa i-a spus chiar unul dintre modelele sale, profesionist al radioului, Cristi Stanciu, când a „cedat” insistențelor sale de a intra în lumea FM-ului. L-a cunoscut chiar la concursul pe care îl organiza, „Pun pariu pe talent”, pe care Stanciu, alături de alții, îl juriza. Intrarea pe frecvență se întâmpla în al treilea an de presă al său, timp petrecut în redacția EvZ.
Să faci presă este ușor, atâta timp cât te ajută talentul și îți dorești să faci asta. O facultate de specialitate nu este obligatorie, înțeleg de la Andrei. Te ajută, mai degrabă, una de specialitate, în funcție de „nișa” pe care o alegi: „Dacă vrei să fii jurnalist economic, este mai bine să faci ASE-ul. Dacă te visezi justițiar, Dreptul. Unde m-am angajat, oamenii au vrut să vadă, înainte de toate, ce știu să fac. Când am publicat primul articol dintr-un ziar, aveam 17 ani. Eram departe și de Bacalaureat”, spune acesta.

Cu toate că este în ultimul an de la Jurnalism, adevărata școală a învățat-o din practică, de la Cristi Stanciu și Sorin Dragomir, profesioniști ai FM-ului.

„De când mă știu, atunci când îmi place și iubesc ceva, manifest o dorință nebună. Dacă ar fi să dau un sfat cuiva ar fi ca atunci când se duce la un interviu de angajare să își dorească postul și, mai ales, să arate asta. Să citească angajatorul în ochii lui această dorință”, spune prezentatorul.

O zi pe frecvența lui…

Cu riscul de a-mi atrage antipatii, dați-mi voie să vă dezvălui: Andrei îmi povestește că se trezește la 10 dimineața. Și îi ia două ore ca să iasă din casă. Până atunci însă…
„Îmi pun ochelarii, apoi pun mâna pe telefon. Le am așezate în ordine. Intru pe Facebook, încerc să dau de știri și să îmi pregătesc emisiunea din ziua respectivă. Ulterior, când ajung în radio, între două buletine-meteo înregistrate sau date în direct, ori a unor spoturi trase (v-am zis? Sunt și vocea Radio21!), îi prezint lui Toader Păun ce subiecte vreau să abordez la emisiunea de seară, #livepebune”.

Cum faci „revoluție” în FM

#livepebune aduce FM-ul în Social Media. Emisiunea, încadrată în intervalul 19.30 – 20:00, „emisă” pe canalul de Facebook al Radio 21, este ideea Cristinei Bazavan și a lui Toader Păun, care au zis că „băiatul nebun din radio, bun să facă entertainment”, trebuie să iasă din sfera buletinului-meteo și „să aibă o emisiune potrivită, pentru publicul tânăr, în căutare de interacțiune și distracție.”

S-a făcut 19.30…

Andrei pornește tableta și intră în direct. Comentariile încep să curgă. Tema de astăzi este „Cel mai lung playlist”. Citește comentariile venite și glumește cu „ascultătorii”. Mai o bârfă despre o vedetă, mai un „add” de la un fan, și ceasul din studio arată ora 20.03. Andrei își ia la revedere de la cei peste o mie de tineri care l-au urmărit și le dă întâlnire mâine. În același loc, la aceeași oră. Poate și cu un invitat, o vedetă despre care cei de pe contul de Facebook abia așteaptă să afle câte ceva. Altceva decât se scrie în ziare.

Înțeleg că #livepebune este emisiunea de Facebook a „milenialilor”. Este emisiunea în care ascultătorii urmăritorii au control asupra discuțiilor și în care prezentatorul influențează aproape 50 % ce se întâmplă.
Cu toate acestea, Andrei îmi spune că este surprins să vadă că video-ul, inițial transmis în direct, ajunge, la câteva zile, la zeci de mii de vizionări și că, de multe ori, este urmărit nu doar de tineri. „Mereu mă întreb ce aș putea să îi învăț eu pe cei mai trecuți prin viață decât mine, sau ce glume să fac cu niște oameni care poate știu mai multe decât mine. Cu toate acestea, ei sunt implicați, încântați și nerăbdători să urmeze un nou #livepebune. Iar emisiunea îmi face și mie bine: oricât de supărat aș fi, nu îmi permit să fiu trist în fața lor. După o jumătate de oră petrecută cu ei, uit de supărare.
Zilele trecute am discutat despre un subiect pe care l-am avut la examen, la facultate – Ce nu ai vrea să ți se întâmple niciodată?. Astfel de subiecte au avut mereu priză la public, mai ales când este implicată și o vedetă văzută, de altfel, pe un piedestal.”

Momentele amuzante, de cele mai multe ori în spatele camerei

„Dacă ai știi câte semne fac colegii, prin spatele camerei… Zilele trecute aveam un invitat și am primit câte un pahar cu apă. Pe al meu l-am vărsat, iar apa se ducea către fire. Cu o mână țineam tableta cât mai fixă, căci eram în live, iar cu cealaltă încercam să îndepărtez apa de pe pupitru”, îmi povestește Andrei, amuzat.
Desigur, astfel de momente sunt haioase comparativ cu cele în care pică rețeaua. „Încep să transpir. Întreb oamenii dacă mai sunt cu mine. Ei îmi spun că da, sau că mă aud sau mă văd prost. În tot acest timp mă gândesc la ce să mai spun să nu se simtă tensiunea și să nu devin plictisitor”, mai spune prezentatorul.

Cert este că fiecare zi de #livepebune este altfel, fiecare are provocările ei, fiecare trebuie să aibă conținut actual și pentru fiecare trebuie să găsești subiecte pe aceeași lungime de undă cu cât mai mulți fani, că tot vorbim despre Facebook. În cele 30 de minute petrecute alături de Andrei, undeva în afara ariei de acoperire a camerei de „selfie”, am înțeles cât de consumator e să ții alături câteva mii de persoane, să le încurajezi să comenteze și să interacționeze, ca atunci când ești la bere cu prietenii și îi provoci la discuții. Berea însă lipsește din studioul lui Andrei.

Pe ce frecvență este vulnerabilitatea?

Andrei mi-a lăsat senzația că a prezenta o emisiune live, pe un canal Social Media cu sute de mii de fani, te face extrem de expus. Mă contrazice, argumentând că, în online, dacă greșești, te corectezi, iar publicul râde cu tine.
Cu adevărat vulnerabil se simte însă în spatele microfonului – chiar dacă pentru el radioul este un simbol de libertate, locul unde odată ce îți pui căștile, „te transpui într-o altă lume”.

Andrei îmi mărturisește că nu se simte deplin pregătit pentru a fi DJ. Cu toate că își dorește asta de când se știe, recunoaște că vorbește mult, iar asta este un defect în profesia vizată.
„Ca DJ trebuie să știi matematică. Să respecți timpii dintre piese, să faci trecerile perfect. În momentul de față mi-ar fi greu să fac asta, aș intra peste piese, sunt prea vorbăreț. De asta fac și #livepebune, e un mod bun de a mă descărca.”

În plus, tânărul spune că va intra în branșa DJ-ilor atunci când va avea un concept de emisiune bine pus la punct, ceva nou, care să continue „revoluția în FM”. Până atunci însă, e ocupat să iubească exact ceea ce face acum.

„Nu este ușor deloc să ajungi să lucrezi într-un radiou. Eu am muncit doi ani pentru asta. Nu prea sunt locuri la posturile mari. Dacă îți place această meserie, îți poți face un radio online, însă nu vei avea aceeași satisfacție, e clar. Ceea ce pot să îi sfătuiesc pe doritori este să lase să se vadă cât de mult își doresc să urmeze o astfel de carieră, sau orice altă carieră. Să nu fie descurajați că nu au experiență dacă abia au terminat facultatea, căci nu o să le zică nimeni că sunt nepricepuți, nu va avea nimeni pretenții de la ei. Să accepte faptul că sunt nepricepuți, să fie dispuși să facă sacrificii dacă vor să ajungă precum cei pe care îi admiră, în orice domeniu. Pe mine, de exemplu, când mă aflam în stadiul de practică, m-a luat un coleg pe care îl apreciez foarte mult, cu el în cabină. Înregistra știri și, la un moment dat, a dat o bâlbă. S-a oprit și mi-a spus foarte calm: «Vezi, liniștește-te. Nu mai tremura când citești pentru că uite, chiar și eu greșesc». M-a ajutat enorm acel moment. Este greu, în ziua de astăzi, să găsești persoane atât de deschise să te învețe”, îmi spune Andrei.

Când nu este pe frecvențe sau online…

Mănâncă înghețată. Andrei îmi spune că acesta este „marele” dezavantaj al jobului. Iubitorul de înghețată trebuie să amâne această plăcere până în weekenduri, când nu vorbește la microfon. În afară de asta, citește Agatha Christie. Scrie pe blog. Încearcă să gândească noi proiecte radio sau chiar de business. Ascultă muzică diversificată pentru a-și dezvolta cultura muzicală – atât de importantă în profesia pe care și-a ales-o.
Gândul lui pentru voi? #traiestepebune.