Antreprenoriat, fiscalitate şi găuri negre

În meseria de consultant fiscal intru des în contact cu oameni care au avut curaj şi inspiraţie (ori au fost forţaţi de împrejurări) să pornească o afacere pe cont propriu şi care în cele din urmă au reuşit. În momentul în care discuţia ajunge în domeniul fiscal, majoritatea antreprenorilor reclamă două probleme majore: birocraţia exagerată şi lipsa transparenţei în cheltuirea banului public.

Din păcate aceste probleme sunt cât se poate de reale iar rezolvările sunt dincolo de posibilitatea directă de acţiune a antreprenorilor sau a consultanţilor. Aceasta întrucât statul pare să fie un slab administrator. Lucru care contribuie la menţinerea unei situaţii aparent paradoxale: deşi teoretic povara impozitelor directe asupra companiilor este una din cele mai uşoare din Uniunea Europeană, conform ultimului raport emis de Consiliul Fiscal, economia subterană a atins cote alarmante.

Iar această stare de fapt riscă să genereze o problemă structurală cu care vom fi nevoiţi să trăim pe termen lung. Într-un articol publicat anul trecut, analistul economic James Surowiecki atrăgea atenţia asupra unor studii făcute pe a doua generaţie de emigranţi americani, care au demonstrat că gradul de conformare voluntară este mult mai mare la contribuabilii ai căror părinţi au venit în SUA din ţările Europei de Nord comparativ cu cei având origini în Grecia, care au o tendinţă mult mai ridicată de a se sustrage de la plata taxelor.

Aşadar, dezvoltarea unei astfel de mentalităţi este cu atât mai păguboasă cu cât aceasta va dăinui pe parcursul mai multor generaţii şi va fi foarte greu de eradicat. Surowiecki ne spune că un sistem fiscal eficient se bazează în primul rând pe încrederea contribuabililor: în primul rând în Guvern că foloseşte banii judicios şi, în al doilea rând, în faptul că toată lumea respectă regulile jocului şi nu încearcă să trişeze. Dacă această încredere este erodată, atunci întreg sistemul se clatină şi merge către colaps.

În acest context, rezultatele Barometrului Antreprenoriatului Românesc realizat de EY, secţiunea ”Reglementări şi impozitare” sunt îngrijorătoare: 72% dintre cei intervievaţi consideră că mediul de reglementare şi fiscal s-a deteriorat în ultimul an şi numai 12% afirmă contrariul. Singura rază de speranţă vine din faptul că totuşi antreprenorii tineri, cu vârsta sub 40 de ani, sunt ceva mai optimişti.

Observăm, de asemenea, că incertitudinea, ”gaura neagră” de care vorbeam mai sus, este unul dintre cele mai importante obstacole menţionate de antreprenori, în calea începerii şi dezvoltării unei afaceri în România.

La capitolul soluţii propuse remarcăm aceeaşi tendinţă: nevoia de transparenţă, de comunicare directă reprezintă, alături de simplificarea regulilor fiscale, cea mai importată doleanţă a antreprenorilor.