Când Generația Z se simte văzută, auzită și înțeleasă,are puterea de a fi una dintre cele mai creative și motivate generații pe care omenirea le-a văzut vreodată
Traversăm o perioadă caracterizată de o presiune tot mai accentuată pentru succesul financiar, astfel că, pentru unii tineri, banii, bunurile materiale ori poziția socială sunt adesea priorități majore în viață. Pe de altă parte, există și un alt segment important din generația tânără, pentru care scala de valori e complet diferită, punând accentul pe alte aspecte precum dezvoltarea personală, implicarea socială sau contribuția la comunitate.
În ce măsură sunt influențați tinerii de mediul lor social și cultural în definirea priorităților și aspirațiilor lor? Cum se reflectă aceste influențe în scala lor de valori? Răspunde Silvia Bogdan în secțiunea Q&A a Cover Story-ului ediției CARIERE nr. 290.
Silvia Bogdan, expert în consultanță și educație, președintele Asociației Școala de Valori.
Pasionată de neuroștiință și psihologie, creator de conținut educațional în domeniul inovării, activitatea Silviei se concentrează, așa cum sugerează și numele asociației al cărei președinte este, pe ideea de “educație centrată pe valori”.
Care sunt, din punctul tău de vedere, prioritățile Generației Z?
Generația Z prețuiește banii și siguranța, dar nu caută să se bucure de gratuitate. De fapt, acești tineri se așteaptă să-și suflece mânecile și să își câștige banii prin muncă asiduă, dedicare și o stare de spirit de tip “do-it-yourself”.
Majoritatea membrilor Generației Z sunt dispuși să se mute pentru un loc de muncă mai potrivit sau să lucreze noaptea și în weekend pentru un salariu mai bun, sau pentru o abordare a muncii mai echitabilă.
După toate aparențele, când vine vorba de implicarea la locul de muncă, Generația Z are o reputație proastă. De asemenea, pare că membrii acestei generații sunt văzuți cam prea dezinvolți în mediile profesionale și au fost declarați “cea mai dificilă generație cu care să lucrezi”. Însă, ei sunt dispuși să acorde prioritate securității lor financiare în detrimentul “împlinirii personale”.
De ce? Pentru că acești tineri au fost martori în timpul crizei financiare și ipotecare de la sfârșitul anilor 2000, când membrii familiei și vecinii lor, fie și-au pierdut locurile de muncă, casele și economiile, fie au fost nevoiți să se reorienteze dramatic către alte zone ocupaționale.
În mediul de business, se vorbește des despre ”pretențiile” salariale ale generației Z. Cât este mit și cât este realitate?
Tinerii Generației Z sunt interesați să știe dacă inițial pot obține salarii mari și alte stimulente, precum și dacă aceste salarii devin extrem de competitive pe măsură ce ei reușesc să își dezvolte cariera.
Mai mult chiar, având în vedere creșterea costurilor de școlarizare la facultățile prestigioase, marea majoritate a membrilor Generației Z, inclusiv tinerii români, sunt îngrijorați de datoriile la creditele pentru studenți. Acest lucru are ca rezultat faptul că Generația Z prețuiește banii și securitatea mai mult decât orice altă generație activă. Un alt motiv este faptul că, pentru ei, costul vieții reprezintă o preocupare principală. Ei acordă cea mai mare importanță asigurării de sănătate și flexibilității la locul de muncă, deoarece caută siguranță și un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. Partea interesantă este că, dacă o entitate promovează diversitatea, dar nu dovedește că are diversitate în propriile rânduri, această contradicție va fi observată cu multă ușurință de Generația Z. Iar asta face ca tinerii să fie nemulțumiți profund de aspectele etice și foarte selectivi în ceea ce privește colaborarea cu instituțiile care nu respectă ceea ce promovează în spațiul public.
Cum gestionează tinerii eventualele conflicte sau discrepanțe între valorile lor personale și presiunile externe? Cum încearcă să găsească un echilibru între cerințele și așteptările sociale și cele personale?
Generația Z integrează o cohortă de persoane autonome, care se preocupă profund de ceilalți și luptă pentru o comunitate diversă. Generația Z este caracterizată de credința în trei valori de bază: diversitatea, echitatea și incluziunea. Ele transcend dincolo de varietatea de gen, rasă, religie, dizabilitate, orientare sexuală, cultură sau vârstă. Față de toate generațiile anterioare, tinerii din Generația Z sunt mai interesați de inițiative care apără cauze legate de identitate, de respectarea drepturilor omului, de aspecte legate de rasă și etnie, de problemele legate de homosexualitate, bisexualitate și transsexualitate, și desigur, de feminism.
Pentru că este radical incluzivă, tinerii Generației Z, nu fac distincție între prietenii pe care îi întâlnesc online și puținii lor prieteni din lumea fizică. Ei sunt adepții migrației continue între comunitățile care le promovează cauzele și le reprezintă interesele, exploatând la maximum nivelul ridicat de mobilizare pe care îl poate asigura tehnologia. Generația Z consideră că acum comunitățile online permit persoanelor cu situații economice diferite să se conecteze și să se mobilizeze în jurul unor cauze și interese specifice, și nu în funcție de mediile economice în care activează, de standardul de trai pe care-l au sau de nivelurile educaționale pe care se află. Ei sunt de părere că este firesc ca fiecare individ să aparțină unor grupuri diferite și ca atare, nu au nicio problemă în a trece de la o comunitate la alta.
Ca să navigheze mai ușor printre provocările vieții și să își construiască un viitor care să-i împlinească, ce valori solide ar trebui să integreze în complexul de abilități?
Aflându-se la pragul dintre vârsta adolescenței și cea a maturității, într-o lume polarizată și sub presiune, care necesită aptitudini pe care nu au avut niciodată șansa să și le dezvolte în același mod ca generațiile anterioare, îndrăznesc să-mi închipui că este greu pentru tinerii Generației Z. Cred chiar că, deși dornici să reușească, pentru ei echilibrul poate fi dificil de atins.
Accentul continuu pus pe îmbinarea identităților fizice și digitale a devenit o așteptare pentru tineri. Ei n-au pomenit viață fără tehnologie și, ca atare, cercetări recente ne arată că au nevoie de suport constant în a-și dezvolta sau îmbunătăți aptitudinile umane, în special, pe cele de socializare și relaționare interpersonală.
Generația Z întâmpină dificultăți în a comunica eficient la școală, la locul de muncă sau în societate. Tinerii au dificultăți în a cere ajutor și se luptă să navigheze în procesele de colaborare cu colegii lor. Generației Z îi lipsesc prieteniile autentice, unii dintre tineri neavând prieteni sau având doar un singur prieten apropiat. Pentru că, statistic, tinerii se simt stânjeniți de interacțiunile față în față, mulți dintre ei preferând comunicarea la distanță, aleg tehnologia (telefon, computer etc.) pentru a intra în dialog impersonal cu ceilalți.
Se vorbește în ultimul timp foarte mult despre empatie și comunicare, ca abilități esențiale. Cât de importante crezi că sunt pentru ei?
Dezvoltarea empatiei și îmbunătățirea abilităților de relaționare, capacitatea de a-i asculta pe ceilalți, de a-i citi pe ceilalți, de a fi sensibili la sentimentele și trăirile lor, precum și faptul de a-și expune punctele de vedere, de a face schimb de idei și de a dialoga în contradictoriu, sunt esențiale pentru a progresa în viață. Totodată, Generația Z are nevoie de abilități de gestionare a diferitelor puncte de vedere și de valorizare a dezacordului într-o manieră care să le deschidă perspectivele relaționării în lumea fizică. Faptul de a vedea dezacordul ca pe o formă de comunicare pozitivă și surprinzătoare, poate aduce beneficii în modul în care ei învață să gestioneze conflictele, îmbunătățindu-și astfel capacitatea de a suspenda judecata și de a pătrunde sensul poziției altor persoane în relaționare.
Acest proces de învățare poate ajuta Generația Z să practice adresarea de întrebări deschise, comunicarea cu un scop precis, exersarea ascultării active și conștientizarea importanței respectului pentru oamenii din jur.
Generația Z este deseori caracterizată ca fiind dependentă de feedback. Tinerii îl consideră important pentru dezvoltarea lor personală și profesională, ca un fel de validare constantă. Și atunci, în ce măsură sunt deschiși să accepte greșelile și eșecul?
Faptul că Generația Z evită implicarea în proiecte dificile, pe care nu le înțeleg, și caută mai mereu recompense pentru propriile realizări mai degrabă decât pentru efortul susținut de care ar putea avea nevoie în viață, mă face să cred că Generația Z operează cu o mentalitate limitată în ceea ce privește procesul de a învăța din eșec și de a o lua de la capăt de mai multe ori pentru a reuși.
Surprinzător este că Generația Z este dispusă la a presta munci grele, dar are nevoie să învețe să se străduiască să-și ducă până la capăt misiunea și să-și mențină ritmul de a încerca și tot reîncerca atunci când lucrurile devin dificile. Procesul de a reflecta intenționat asupra propriilor greșeli, precum și faptul de a integra lecțiile învățate, fie acestea pozitive, fie negative, i-ar putea ajuta pe tineri să-și autoevalueze mai obiectiv eficiența și eficacitatea activității.
Este binecunoscut faptul că eșecul este un barometru pentru efortul depus, și de aceea, ar putea fi înțelept ca tinerii Generației Z să caute sarcini provocatoare care să-i ajute să persevereze, chiar dacă sarcinile de lucru sunt prea complexe, neinteresante și complet plictisitoare. Doar cu multă strădanie și răbdare nedisimulată ei vor putea obține beneficii extraordinare, prin exersare continuă, în construirea încrederii în puterea personală de a obține succesul, a consolidării stimei de sine și a satisfacerii dorinței de a încerca din nou data viitoare.
Tinerii Generației Z sunt nativi digial. Asta le complică sau le simplifică existența?
Pentru că s-au născut în era digitală, pentru că trăiesc, învață și se dezvoltă bombardați de informații și, astfel, au acces la mesaje contradictorii și la o lume care nu le mai permite să facă distincția clară între realitate și ficțiune, Generația Z are nevoie să-și dezvolte competențe chaordice – acele competențe de autoconducere, care-i poate ajuta să învețe cum să facă ordine în haos și în viața lor. Pentru că lumea fizică este atât de profund interconectată virtual, tinerii au nevoie să practice abilități reale centrate pe a înțelege dincolo de ceea ce le prezintă algoritmii, a discerne cu obiectivitate informațiile la care au acces, a separa ˝forma˝ de ˝conținut˝ explorând dincolo de feedurile proprii, a extrage mesajele credibile sau a identifica sursele reale de informații și multe altele.
Așa că, pentru a face față cu succes unei vieți fericite dar provocatoare, care poate include inevitabil momente de incertitudine, tinerii Generației Z au nevoie să își construiască și să-și consolideze reziliența personală, eliminând anxietatea, senzația de copleșire sau temerile din viața lor. Iar pentru a se simți capabili să facă față stresului care apare ca urmare a nevoii de a rezolva problemele, a persevera și gestiona potrivit momentele dificile din viață, ar putea practica aplanarea efectelor negative, exersând eustresul – un mod aparte de a percepe senzațiile fizice și de a-și canaliza impactul benefic la nivel psihologic, pentru a-și asigura sănătatea mentală. Spre deosebire de senzația apăsătoare de stres, eustresul este asociat adesea cu sentimente de entuziasm, motivație intrinsecă și vibrație pozitivă. Eustresul ajută nu doar la construirea unei noi viziuni referitoare la gestionarea stresului, dar poate contribui la dezvoltarea abilității de a privi dincolo de sine și de a contribui semnificativ la bunăstarea celorlalți.
Desigur, în realitate, toate generațiile au nevoie de acest tip de competențe, iar Generația Z poate deschide calea în extinderea și îmbunătățirea acestora.
Cum vezi viitorul generației Z?
Atunci când Generația Z se simte văzută, auzită și înțeleasă, are puterea de a fi una dintre cele mai creative, dinamice, inovatoare și motivate generații pe care omenirea le-a văzut vreodată.
Așa că, în ceea ce privește viitorul, am motive întemeiate să cred că majoritatea va obține succesul atât în plan personal, cât și în cel profesional. Nu doar că au supraviețuit unei pandemii globale și, probabil, unora dintre cele mai stupide frământări istorice și politice, dar acum au ocazia de a învăța auto-determinat, de a-și dezvolta reziliența și de a crește alături de celelalte trei generații active în câmpul muncii.
Văzută ca fiind prima generație care amplifică și accelerează schimbările culturale în întreaga societate, tehnologie, sustenabilitate, economie și politică, sunt îndreptățită să cred că modul de manifestare al Generației Z exprimă o forță a binelui de care avem nevoie în toate ariile vieții noastre.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 290
Pentru abonare, click aici