Când greşelile devin lecţii, şi nu doar un slogan pe pereţii companiei

Într-o zi, şeful m-a surprins cu privirea pierdută în gol şi m-a întrebat ce fac. Trezit brusc din reverie, i-am răspuns cu o sinceritate inconştientă că mă plictisesc de moarte. Omul a încremenit o clipă şi pe urmă mi-a şoptit cu un zâmbet sardonic: „Ei, cum se poate aşa ceva?! Stai liniştit, o să am grijă să nu se mai întâmple”. Inutil să vă mai spun că în următoarele luni nu am mai avut nicio clipă de răgaz şi, adesea, noi doi eram ultimii care plecam din firmă. Iniţial, mi-am jurat să nu mai spun niciodată vreunui şef ce fac şi ce gândesc cu adevărat. Nu aveam de gând să mai repet greşeala aceasta.

Dar, după câteva luni, patronul firmei m-a chemat la el. Mi-a spus că avea nevoie de un director de vânzări pentru magazinul de prezentare al firmei şi mi-a propus să preiau acea poziţie. Când mă angajasem, nu ştiam nici ce este un O.P., ca să nu mai spun că nu aveam nicio pregătire economică sau managerială şi totuşi, după mai puţin de jumătate de an, mi se oferea o poziţie de conducere. Era un magazin mic cu doar patru vânzători, dar era o poziţie de conducere! Am acceptat şi, uite-aşa, mi-am început cariera, ce a culminat cu poziţia de CEO în două corporaţii.

Zilele trecute am descoperit cu uimire pe pereţii unei corporaţii din domeniul tehnologiei un slogan scris mare şi colorat: „La noi nu există greşeli, ci doar lecţii”. Ca angajat nu ai cum să nu te bucuri când citeşti asta. „În sfârşit, nu o să mai fiu certat şi pedepsit pentru orice greşeală. Acum, că avem acest slogan pe pereţii companiei, o să pot să mă justific în faţa şefului că greşeala mea a fost, de fapt, o lecţie foarte valoroasă pentru firmă.”

Acest formulă inspiratoare este, de fapt, un exemplu de folosire a tehnicii de recadrare (reframing) din psihoterapie, care a migrat prin intermediul NLP-ului în spaţiul dezvoltării personale şi de acolo în cel al culturii organizaţionale. Tehnica presupune schimbarea perspectivei clientului asupra unei situaţii sau experienţe negative, astfel încât să devină una pozitivă şi mobilizatoare (empowering). Cu alte cuvinte, în loc să critici, să blamezi sau să te deprimi din cauza unei decizii sau acţiuni care nu a generat rezultatele scontate, te gândeşti la ce ai învăţat din experienţa asta şi astfel schimbi, pe nesimţite, eticheta de greşeală cu cea de lecţie. Iar zâmbetul îţi înfloreşte din nou pe buze! Pare o tehnică perfectă, nu-i aşa? Dar ca orice lucru în viaţă contează foarte mult CUM o foloseşti. Ca să fie cu adevărat o paradigmă folositoare, îţi voi prezenta trei paşi pe care să îi foloseşti în aplicarea ei.

În primul rând, nu folosi acest dicton ca să eviţi să îţi asumi responsabilitatea pentru deciziile şi acţiunile tale care au dat greş. Experienţele sunt lecţii de viaţă, dar asta nu înseamnă că nu eşti responsabil pentru consecinţele negative. În al doilea rând, ca să înveţi cu adevărat ceva din experienţe nu este de ajuns să le pui eticheta de lecţie şi să mergi mai departe făcând același lucru. Este necesar să înţelegi mai întâi cum ai contribuit tu la acest rezultat.

Iată câteva întrebări care te vor ajuta:
– Ce din ce am făcut a dus la rezultatele acestea?
– Ce din ce nu am făcut a dus la rezultatele acestea?
– Ce informaţii mi-au lipsit în momentul deciziei şi cum aş fi putut să le obţin?
– Care dintre presupunerile pe care le-am făcut despre evoluţia evenimentelor nu s-au dovedit realiste?
– Ce emoţii au predominat când am luat decizia sau când am acţionat?

În al treilea rând, nu este de ajuns să înţelegi ce ai greşit dacă nu iei decizia de a schimba ceva în comportamentul sau gândurile tale. Lecţiile de viaţă nefolosite devin tipare nefuncţionale sau autosabotante.

Iată câteva întrebări care să te ajute să foloseşti ce ai descoperit în pasul anterior pentru a acţiona diferit în viitor:
– Ce ai face diferit dacă ai fi din nou în aceeaşi situaţie? Ce ai face şi ce nu ai face?
– Pe care dintre aceste soluţii ai alege-o să o transformi într-o rutină pentru viitor?
– Ce declanşator (trigger) poţi să îţi stabileşti pentru această rutină?
– Ce te-ar putea împiedica în viitor să aplici această rutină?
– Cum poţi să previi ca aceste obstacole să apară?

Toate aşa-zisele greşeli sunt experienţe de viaţă. Experienţele nu sunt absolut bune sau absolut rele, ci ambivalente. Orice experienţă are atât consecinţe pozitive, cât şi negative. Iar noi avem posibilitatea ca în urma oricărei experienţe să descoperim ceva nou despre noi şi să schimbăm ceva în modul în care gândim şi acţionăm. Dar pentru asta trebuie să ne oprim un pic din goana zilnică, să ne alocăm 10 minute de linişte în care să învăţăm din ceea ce s-a întâmplat. Abia atunci greşelile devin cu adevărat lecţii, şi nu doar un slogan pe pereţii companiei.

Dragoş Nicolaescu are peste 20 de ani de experiență în rezolvarea problemelor executive şi gestionarea echipelor internaționale. A fondat mai multe companii, pentru a oferi coaching, mentorat și servicii de consultanță.

Acest material a apărut în numărul 230 al Revistei CARIERE, aferent lunii septembrie.