Ce spun, de fapt, cuvintele tale?

Le-am ales foarte conştient, cu intenția de a construi o legătură cu bărbatul care mă ţinea ostatic şi de a-i muta atenţia de la starea de disperare la cea de speranţă. Cuvintele mi-au salvat viaţa – mie şi altor oameni – nu doar o dată. Când eşti negociator în situaţii de luare de ostatici, cuvintele reprezintă lucrul cel mai preț pe care-l ai la îndemână pentru a reacţiona atunci când o armă este îndreptată asupra ta şi a celorlalţi. În general, cuvintele – fie că pui o întrebare, fie că afirmi ceva – trebuie folosite cu multă pricepere şi „cu efect”. Atunci când ne concentrăm cu adevărat pe intenţia din spatele cuvintelor noastre şi pe forţa lor, se întâmplă ceva cu totul special.

Tot astfel, un lider orientat spre performanţă trebuie să folosească zilnic cuvinte cu efect. Acestea reprezintă unul dintre cele mai bune instrumente de conducere pe care le ai la îndemână. Ele sunt esenţiale în construirea, menţinerea sau ruperea relaţiilor cu ceilalţi. Folosit cu pricepere, fiecare cuvânt poate avea o putere şi o energie care schimbă atitudini, deschide dialogul, motivează, devine o sursă de inspiraţie pentru ceilalţi şi chiar pentru lider însuși. Folosite în mod ineficient, cuvintele pot să-i demotiveze pe oameni, să-i descurajeze, să-i facă să se separe de tine şi, în cazuri extreme, pot să îmbolnăvească.

Cuvintele noastre sunt foarte puternice. Ele ne transmit gândurile, ideile, sentimentele şi intenţiile. De altfel, în limba greacă „logos” înseamnă și justificare raţională, raţiune sau proporţie. Cuvintele conţin starea noastră interioară, atât cea negativă, cât şi cea pozitivă. Un lider performant este conştient de faptul că, bunăoară, creierul celor care-l ascultă rezonează cu starea lui interioară. Această rezonanţă creează o conexiune mai puternică şi o legătură mai profundă între lider şi cei care-l ascultă.

Cel mai adesea, cuvintele ne zboară de pe buze fără ca noi să fim conştienţi de ceea ce spunem. Un asemenea mod de a vorbi poate deveni un obicei adânc înrădăcinat și un automatism ca şi cel pe care-l „derulăm” când conducem un automobil. De multe ori, vorbitul nostru pe pilot automat e ca un fel de playback care sună a gol, şi propozițiile sunt rostite fără să fim complet conştienţi de ceea ce spunem. Rezultatul? Ceilalţi nu ne ascultă!

De asemenea, se poate întâmpla ca un lider să vorbească prea mult, să nu răspundă la întrebări, să facă generalizări simpliste şi exagerate sau să folosească alte bariere pentru liberul schimb ce are loc într-o comunicare veritabilă. Efectul unui asemenea mod de a vorbi este că ascultătorul se detaşează, nemaifiind atent la ceea ce spui – ca şi cum ar fi „un zgomot de fond” – şi nu se poate concentra pe mesajul tău.
Atunci când ne concentrăm cu adevărat pe intenţia şi forţa cuvintelor noastre, se întâmplă ceva diferit. Conştiinţa şi stăpânirea de sine ne conectează cu sentimentele noastre şi cu lumea noastră interioară, precum şi cu lumea interioară a celorlalţi. O înţelegere clară a ceea ce vrem să transmitem prin cuvinte înseamnă că este mult mai probabil ca ele să ajungă drept la ţintă. Cel care ne ascultă se simte conectat cu noi şi cu intenţia noastră, iar noi ne simţim conectaţi cu el. Psihologul James Lynch descrie folosirea cuvintelor ca pe „împărtăşirea de gânduri, senzaţii fizice, idei, idealuri, speranţe şi sentimente”.

Fără această conştientizare şi stăpânire de sine, cuvintele noastre pot fi conduse de furie, frică şi negativism. Dacă ne gestionăm starea emoţională, ele au mai multe şanse de a avea impactul pe care‑l intenţionăm, fie pozitiv, fie negativ. Cu alte cuvinte, spui ceea ce vrei cu adevărat să spui?

Cuvintele noastre au o conexiune profundă cu fiziologia şi biologia noastră. Când, de exemplu, un lider face pe cineva să se simtă important, ritmul cardiac al acelei persoane se schimbă. Acesta este ceea ce fiziologul rus Y.N. Sokolov numeşte „reflux ce orientează ritmul cardiac”. Se întâmplă atunci când două sau mai multe inimi rezonează prin faptul că se ascultă una pe cealaltă. Studiile pe care le-a făcut Sokolov arată că, dacă îţi concentrezi atenţia pe lumea exterioară într-un mod nondefensiv, această atitudine cauzează scăderea ritmului cardiac şi influenţează în mod pozitiv circulaţia sângelui. Lynch s-a referit la această concentrare spre exterior prin expresia „look up, look out” (care reuneşte două expresii ce înseamnă „a-ţi ridica privirea cu interes spre celălalt şi/sau a-l privi cu admiraţie”, respectiv „a privi cu atenţie şi curiozitate”, n.r.). Deci faptul că punem întrebări, că ne arătăm interesați, că manifestăm curiozitate faţă de ceilalţi şi că-i ascultăm cu atenţie reprezintă comportamente benefice atât pentru sănătatea noastră, cât şi pentru eficienţa leadershipului pe care-l practicăm.

Aflăm mai multe despre efectele cuvintelor asupra noastră şi a altora din domeniul epigeneticii, ştiinţa despre activarea şi dezactivarea genelor. Conform expertului în neuroştiinţe Andrew Newberg şi terapeutului şi practicianului de neurocoaching Mark Robert Waldman, cuvintele îţi pot schimba efectiv creierul. În cartea lor, Words Can Change Your Brain, ei apreciază că: „un singur cuvânt are puterea de a influenţa exprimarea genelor care reglează stresul fizic şi emoţional”. Cuvintele pozitive întăresc zona din creier care promovează funcţiile cognitive şi, conform lui Newberg şi Waldman, stimulează centrii motivaţionali din creier. Un singur cuvânt negativ poate avea efectul opus, amplificând activitatea din amigdală – partea din creier care reacţionează la pericol şi durere. Atunci când este activată, amigdala noastră eliberează hormonii producători de stres care ne fac să ne fie greu să gândim, afectându-ne atât propria performanţă, cât şi performanţa celorlalţi.

Recent, am petrecut patru zile într-un studio, înregistrând versiunea audio a primei mele cărţi, Hostage at The Table. A trebuit să dau viaţă cuvintelor scrise şi să mă conectez cu ascultătorul prin cuvântul rostit – grea provocare. Am vrut să transmit semnificaţia, să-l implic pe ascultător şi să-l inspir. Am fost şocat de enorma concentrare şi implicare pe care le cerea realizarea unei înregistrări audio. Am învăţat din nou faptul că forţa cuvintelor stă în modul în care sunt exprimate. Mi-am amintit de cea mai scurtă povestire atribuită lui Ernest Hemingway. În nouă cuvinte, el se conectează puternic cu cititorul. Ce reacţie ai când citeşti aceste nouă cuvinte? „De vânzare: ghetuţe de bebeluş, n-au fost purtate niciodată”.

George Kohlrieser, profesor la IMD

George Kohlrieser este profesor de leader¬ship şi comportament organizaţional la IMD, unde conduce programele educaţionale şi de training High Performance Leadership (HPL), Advanced High Performance
Leadership (AHPL) şi Learning Leadership. Kohlrieser este autorul bestsellerului premiat Hostage at the Table: How Leaders Can Overcome Conflict, Influence Others and Raise Performance – carte care a fost lansată în versiune audio de către Talking Book – o echipă independentă de editori de cărţi audio – în 24 iunie 2016.

(Acest articol a apărut în numărul 230 al Revistei CARIERE, aferent lunii septembrie)