Cum ajungi să stăpâneşti o nouă abilitate

Ce spun experţii

Stăpânirea unor noi abilităţi nu e ceva opţional în mediul de afaceri din ziua de azi. „Într-o lume care se mişcă rapid şi este foarte concurenţială, capacitatea de a deprinde noi abilităţi este una dintre cheile succesului. Nu e suficient să fii deştept – trebuie să devii din ce în ce mai deştept”, spune Heidi Grant Halvorson, psiholog motivaţional şi autoarea cărţii Nine Things Successful People Do Differently. Joseph Weintraub, profesor de management şi comportament organizaţional la Babson College şi coautorul cărţii The Coaching Manager: Developing Top Talent in Business, e de acord: „Trebuie să căutăm constant oportunităţi care să ne permită să ne extindem capacităţile în moduri în care s-ar putea ca, la început, să ne facă să nu ne simţim întotdeauna în largul nostru. Ca să progresăm e necesară o îmbunătăţire continuă”.

Iată câteva principii pe care să le urmezi în căutarea autoperfecţionării:

Verifică dacă eşti pregătit

Când lucrezi la o nouă abilitate sau competenţă, trebuie să îţi pui două întrebări. Mai întâi întreabă-te: oare obiectivul meu poate fi atins? „Există anumite limite în privinţa a ceea ce poţi învăţa, explică Weintraub. De exemplu, s-ar putea să vrei să devii chirurg specializat în operaţii pe creier, dar să nu ai coordonarea ochi-mână cerută de o asemenea specializare”. În al doilea rând, întreabă-te cât timp şi câtă energie poţi dedica proiectului prin care urmăreşti să dobândeşti noua abilitate? „Nu e ca şi cum te-ai duce la farmacie şi ai cere să ţi se dea medicamentele prescrise pe reţetă”, spune Weintraub.

Autoperfecţionarea înseamnă să munceşti din greu. Halvorson e de acord: „Mulţi oameni cred, în mod implicit, că, dacă trebuie să munceşti din greu ca să obţii ceva, asta înseamnă că nu eşti în stare de aşa ceva. E o prostie”. Mai bine e să înţelegem că învăţarea unei noi abilităţi cere o dedicare extremă. Dacă nu ai un scop realizabil şi nu eşti pregătit să munceşti din greu, nu o să ajungi prea departe.

Asigură-te că abilitatea chiar este necesară

Weintraub îţi sugerează să te asiguri, de asemenea, că abilitatea pe care vrei să o dobândeşti este relevantă pentru cariera ta, pentru organizaţia în care lucrezi sau pentru amândouă. S-ar putea să fii entuziasmat de ideea că vei învăţa să vorbeşti în faţa unui public numeros, dar oare şi managerul tău preţuieşte acest lucru? Dacă nu ai absolută nevoie de abilitatea aceea pentru jobul tău curent sau pentru o poziţie pe care vrei să o ocupi în viitor, e puţin probabil că o să primeşti bani pentru training sau sprijin din partea managerului tău. Procesul de dobândire a unei noi abilităţi este de fapt o investiţie, iar tu trebuie să ştii de la început ce câştig va aduce acea investiţie.

Asigură-te că ştii care este modul în care înveţi cel mai bine

Unii învaţă cel mai bine citind sau uitându-se la grafice. Alţii ar prefera să vadă nişte demonstraţii sau să asculte explicaţii. Dar alţii au nevoie de experienţă efectivă, în care se implică personal. Halvorson spune că poţi să-ţi dai seama care este stilul tău ideal de învăţare dacă te uiţi în urmă. „Reflectează asupra unora dintre experienţele tale de învăţare din trecut, apoi fă o listă a celor bune şi o altă listă cu experienţele proaste, spune ea. Ce au avut în comun experienţele bune, eficiente? Dar cele proaste? Identificarea «firului roşu care trece prin toate» te poate ajuta să realizezi care mediu de învăţare funcţionează cel mai bine pentru tine”.

Obţine ajutorul cel mai potrivit

Dacă soliciţi sprijinul celorlalţi, poţi să-ţi accelerezi foarte mult procesul de învăţare. Găseşte pe cineva în care ai încredere şi care stăpâneşte bine abilitatea pe care vrei să o dobândeşti. Şi caută dincolo de şeful tău direct, care trebuie să te evalueze. Weintraub îţi sugerează să te întrebi: „Cine anume în organizaţia în care lucrez, altul decât şeful meu, ar remarca schimbările pe care le fac şi mi-ar da un feedback onest?” Apoi abordează acea persoană şi spune-i ceva de genul: „Te simţi în largul tău cu (abilitatea) la care eu nu prea sunt bun. Eu mă străduiesc să învăţ şi să o dobândesc şi m-aş bucura mult să petrec ceva timp alături de tine, ca să învăţ de la tine şi să obţin feedback-ul tău”. Dacă nu poţi găsi un mentor în interiorul companiei în care activezi, caută oameni în industria în care lucrezi sau în reţeaua ta de contacte. „În cele din urmă, îţi doreşti să porneşti şi să exersezi cu cel mai bun profesor. Dacă există cineva în organizaţia ta care este capabil şi dispus să îţi ofere un mentoring de calitate, atunci e foarte bine. Dacă nu, caută ajutor în exterior”, spune Halvorson.

Începe cu paşi mici

Autoperfecţionarea te poate face să te simţi copleşit. „Nu le poţi face pe toate odată. Dacă încerci aşa ceva, nu o să reuşeşti niciodată”, spune Weintraub. Mai bine alege una sau două abilităţi pe care să te concentrezi odată, apoi împarte-le în obiective cărora să le faci faţă uşor. De exemplu, dacă încerci să devii mai asertiv, ai putea să te concentrezi pe obiectivul de a lua mai des cuvântul în şedinţe „împingându-te singur de la spate” să vorbeşti în primele cinci minute.

Reflectează pe parcurs

Ca să treci de la experimentare la stăpânire, trebuie să reflectezi la ceea ce înveţi. Altfel noua abilitate „nu va prinde”. Şi Halvorson, şi Weintraub îţi sugerează să vorbeşti cu alte persoane. „Vorbeşte întotdeauna despre scopurile tale cu acele persoane care îţi pot oferi, pe parcurs, sprijin informaţional şi emoţional”, spune Halvorson. „Chiar dacă acea persoană cu care vorbeşti nu are răspunsul de care ai tu nevoie, tot te poate ajuta şi te poate menţine într-o atitudine onestă faţă de măsura în care faci progrese”, spune Weintraub. Faptul că vorbeşti despre progresul tău te ajută să obţii un feedback valoros, te responsabilizează şi cimentează schimbarea pe care ai făcut-o.

Lansează-ţi provocarea de a-i învăţa pe alţii

Unul dintre modurile cele mai rapide de a învăţa un lucru nou şi de a-l practica este să îi înveţi pe alţii cum să-l facă. Aşa că împărtăşeşte ceea ce ai învăţat oamenilor din echipa ta, managerului tău sau colegilor cu care colaborezi direct. Te poţi obliga să stabileşti în calendarul tău o dată la care îi vei învăţa pe ceilalţi sau să conduci o sesiune formală de învăţare, câteva luni mai târziu. Cu asemenea obiective, procesul tău de învăţare va fi mult mai concentrat şi mai practic.

Ai răbdare

„Mult prea adesea, abordăm o nouă abilitate cu atitudinea că ar trebui «să nimerim din prima încercare»”, spune Halvorson. Realitatea este că durează mult mai mult decât ne aşteptăm. „Nu o să se întâmple peste noapte. De regulă, dezvoltarea unei noi abilităţi durează şase luni sau mai mult”, spune Weintraub. S-ar putea să dureze şi mai mult până când şi ceilalţi vor vedea şi vor aprecia că o stăpâneşti. „Oamenii din jurul tău vor remarca doar 10% din fiecare schimbare 100% pe care o faci”, spune el.

Principii de ţinut minte

Fă asta:

• Alege o abilitate care să fie preţuită de organizaţia în care lucrezi şi de către managerul tău.
• Împarte procesul de învăţare în sarcini mai mici, uşor de realizat.
• Reflectează pe parcurs la ceea ce ai învăţat până în acel moment şi la ceea ce mai vrei să realizezi.

Nu face asta:

• Nu te izola – cere îndrumare şi feedback de la alţii.
• Nu te baza doar pe sfatul şefului tău, s-ar putea să îţi doreşti să implici pe cineva care să nu fie responsabil de evaluarea ta.
• Nu presupune că se va întâmpla peste noapte, de regulă, durează cel puţin şase luni ca să-ţi dezvolţi o nouă abilitate.

Amy Gallo este editor colaborator la Harvard Business Review