Cum arată un an de studiu la Stanford

Reporterii revistei Cariere au stat de vorbă cu Benoit Pleska, un renumit antreprenor de origine belgiană, despre anul petrecut la Stanford și au discutat despre cât de mult a însemnat pentru cariera lui această experiență.

Mirabela Stoica: Ce înseamnă pentru un student/masterand un an la Stanford, din perspectiva experienței și a abilităților dobândite?
Benoit Pleska: Stanford a reprezentat pentru mine o deosebită oportunitate și o experiență pe parcursul căreia am avut șansa să beneficiez de un climat foarte valoros. Am avut parte de un context deosebit, de colegi experimentați în diferite domenii care dovediseră abilitatea de a crește un business și profesori al căror parcurs le-a permis să transmită studenților o înțelegere profundă a studiilor de caz. Stanford Sloan Master’s Program are o tradiție de 55 de ani și este orientat în mod specific spre antreprenoriat, tehnologie și inovație, moto-ul programului susținând foarte puternic acest diferențiator: "Change lives, change organizations, change the world". Principiul funcționării programului de la Stanford a fost preluat și de London Business School și de MIT, printr-o finanțare a Sloan Foundation.
Absolvenții programului de la Stanford s-au obișnuit cu mediul extrem de competitiv, devenind ulterior CEO pentru companii și organizații importante precum Boeing, BP, Pfizer, Yves Saint Laurent.

Anual sunt primate aproximativ 5.000 de aplicanți pentru o clasă formată în final din 50 de studenți

Cum ați fost selecționat? Pe ce anume se pune accentul în procesul de selecție la o universitate atât de prestigioasă?
Procesul de selecție se desfășoară pe o perioadă de aproximativ un an. Pentru Stanford Sloan Master’s Program (redenumit astăzi Stanford MSx Program), experiența și rezultatele profesionale obținute până în acel moment au fost fundamentale. Încă de la începutul procesului de selecție au fost luați în considerare doar acei manageri care și-au putut dovedi abilitățile prin intermediul rezultatelor foarte bune obținute în carieră. Testele academice pentru diferite materii cum ar fi matematica sau limba engleză și cele specific ca GMAT și TOEFL au făcut și ele parte din procesul de admitere. Odată intrat în lotul celor preselectați, urmează un interviu cu un profesor și cu șeful programului Sloan MBA, pentru evaluarea finală. Anual sunt primate aproximativ 5.000 de aplicanți pentru o clasă formată în final din 50 de studenți.

Care credeți că au fost principalele dvs. atuuri în acest proces de selecție?
Stanford Sloan Master’s Program este un program intensiv de masterat, adresat liderilor experimentați, cursurile fiind concentrate într-un singur an de studiu, nu în doi, așa cum se întâmplă în cazul unui MBA obișnuit. Principalul meu atu a fost experiența de business pe care am demonstrat-o atât în România, cât și în alte țări.

Cum arată o zi de student/masterand la Stanford?
Stanford Sloan Master’s Program promovează intens lucrul în echipă, o abilitate foarte importantă având în vedere gradul de intensitate cu care se desfășoară cursurile. Fiecare student lucrează individual după care se reunește cu echipa și discută rezultatele. Accentul este pus pe partea practică și pe pluridisciplinaritate. O zi de curs poate arăta astfel:

6.00-8.00: Studenții se întâlnesc cu ceilalți membri ai grupului de studiu, revizuiesc studiul de caz pe care îl vor discuta la clasă și dacă mai au timp discută și lecturile obligatorii din acea zi. Acest schimb îi ajută să consolideze și să dezvolte ceea ce au studiat individual, înaintea întâlnirii de grup.

8.00-10.00: Primul curs al zilei: „Comportament organizațional”. Cursul este extrem de interactiv iar discuția animată. Profesorul „construiește” folosindu-se de experiența fiecărui student, iar energia lui este contagioasă.

10.00-11.45: Al doilea curs al zilei: „Marketing”. Sunt aduse în discuție studii de caz referitoare la lansări regionale din zona asiatică. Fiecare piață este analizată în mod individual, studenții având șansa să propună strategii relevante lucrate în prealabil în echipă, urmând să-și susțină punctul de vedere cu privire la caz.

Prânz: Studenții iau la pachet prânzul de la Arbuckle și se strâng în sala de curs, fie pentru o prezentare, fie pentru a asculta un speaker de top.

13.15-15.00: Curs de „Analiză financiară”. Studenții trebuie să fie în alertă pentru că ritmul este rapid, iar cursul este atât de captivant încât pierzi noțiunea timpului.

15.15 – 17.00: „Modelare și analiză”. Studenții petrec ore în șir pregătind temeinic un spreadsheet și sunt captivați de eleganța și profunzimea cu care profesorul aduce în discuție aplicațiile care se pot ivi în viața reală, prin intermediul acestui document.

17.00-19.00: Studenții pleacă acasă pentru a învăța, a mânca, a petrece timp cu familia sau pentru a face sport.

21.00-02.00: Cu sau fără familie, toți se folosesc de noapte pentru a învăța

Invenții în domeniul medical, patentate ulterior

Cum se desfășoară un examen la Stanford? Pe ce anume se pune accentul: pe partea de teorie, pe proiecte (aplicații) sau pe o combinație între cele două?
La Stanford existăun cod de onoare foarte puternic. Conform acestui cod, examenele nu sunt supravegheate. Nota finală este formată din nota de la examenul final și cea dată de participarea la clasă, iar nota obținută la examen contează în proporție de 50-70% la nota finală.

Studenților nu li se cere niciodată să memoreze și să redea o teorie, accentul punandu-se pe studii de caz în care aceștia trebuie să demonstreze cum au aplicat o teorie și să-și dezvolte spiritul critic.
Subiectele de examen sunt organizate în așa fel încât să nu poată fi rezolvate integral. Acest stil de examinare îi determină pe studenți să prioritizeze și mai ales să aleagă la care dintre subiecte răspundși la care nu.

Nota este o evaluare în raport cu ceilalți colegi. Studenții pot obține calificativul „High Pass” dacă se află între cei mai buni 5% din clasă, „Pass”dacă se înscriu în media clasei sau un „Low Pass” dacă sunt sub aceasta medie.

Care a fost cea mai plăcută experiență pentru dvs. la Stanford?
Oamenii pe care i-am cunoscut la Stanford au constituit una dintre cele mai plăcute și importante experiențe. Este un loc unic, unde trăiești sentimentul că totul este posibil pentru că interacționezi cu oameni din toate colțurile lumii, care au transformat și vor continua să transforme modul de viață al umanității. Stanford îți oferă o perspectivă globală asupra lumii și mediului de business internațional.
O altă experiență plăcută și, totodată, importantă a fost călătoria de o lună și jumătate în China și în India. Interacțiunea cu oamenii și instituțiile de acolo mi-au oferit posibilitatea să scanez cele două țări din toate unghiurile: al reprezentanților oficiali, al comunității de business și al societății civile. Am avut astfel ocazia să dezvolt relații intense cu această zonă despre care nu știam foarte mult.

De asemenea, una dintre cele mai plăcute experiențe din acel program a fost participarea activă la cursurile organizate în cadrul Catedrei de Studii despre Europa Centrală și de Est, catedră la care, înainte de a intra în viața politică, a fost decan Condoleeza Rice.

Care a fost proiectul cu care vă mândriți?
Fiecare proiect a constituit o provocare în sine. Am făcut parte dintr-o echipă multidisciplinară care a realizat trei invenții în domeniul medical, patentate ulterior. Am ajuns la aceste rezultate în doar trei luni, lucrând într-un grup format din șapte studenți și masteranzi Stanford, dintre care doar unul avea studii în medicină, ceilalți fiind specializați în domenii ca filologie, politehnică, economie, istorie sau energetică.

Personal, am ales șapte proiecte care au fost evaluate ulterior de fonduri de investiții, dintre care trei au fost selectate și au obținut patent. Unul dintre colegii de echipă pe acest proiect, un student din Bulgaria, a rămas la finalul studiilor asistent universitar la Stanford și este creditat cu mari șanse să realizeze descoperiri importante în medicină în următorii 20 de ani.

La final, fiecare student dobândește cunoștințe importante în domeniul inovației, un diferențiator puternic pentru universitățile din Statele Unite.

Pe ce anume se pune accentul principal: pe individ, ca entitate care poate administra singur un proiect în proporție de 100%, sau pe echipă, în care fiecare membru este selectat pe baza competențelor și abilităților?
Accentul este pus pe lucrul în echipă și identificarea competențelor individuale care pot servi unui scop comun. Beneficiul principal este acela că ești format să faci abstracție de diferența de cultură, religie, rasă, sex sau orientare sexuală. Individul este membru al echipei și este reprezentativ pentru context. Procesul de selecție asigură o diversitate totală. Se lucrează într-un mediu multicultural, în care sunt reunite origini diverse, din zone geografice diferite, cu experiențe de activitate diferite. Componența grupurilor se modifică des, pentru ca mixul să fie complet.

O invitație la cafea adresată de student unui profesor este un gest normal, acceptat.

Cum se predă la Stanford?
La începutul anului, mesajul simplu și direct primit din partea profesorilor este foarte puternic: ”Nivelul pe care l-am atins pe plan academic este identic cu cel pe care voi l-ați atins pe plan profesional. Suntem egali. Noi vă transferăm cunoștințele noastre, voi ne transferați experiențele voastre”.
Încă de la începutul anului, profesorul știe care este experiența specifică a fiecărui student și punctelelui de interes. De-a lungul procesului de învățare se fac constant referiri la experiența și domeniul în care aceștia au activat în așa fel încât conținutul să fie relevant pentru fiecare dintre ei.
La Stanford procesul de învățare este diferit de cel pe care îl experimentăm în timpul facultății. Schimbul de experiență permanent, în care studenții sunt provocați, dă posibilitatea profesorilor să fie mai mult mentori decât cadre didactice. Între profesori și studenți există o relație deschisă în care studenții fac echipă cu ei inclusiv la evenimente sociale. O invitație la cafea adresată de student unui profesor este un gest normal, acceptat.

Cum învață un student/masterand la Stanford: constant, zi de zi sau în sesiune, așa cum se întâmplă în România?
O caracteristică important este că studentul știe cu precizie încă din prima zi ce cursuri va avea, ce se va preda la fiecare oră, ce bibliografie include fiecare curs și care este regulamentul intern. Pentru fiecare curs, studentul are de pregătit zilnic, un număr minim de studii de caz și de citit aproximativ 100 de pagini de literatură economică. Participarea la clasă este fundamental, iar studentul trebuie să vină întotdeauna pregătit. Lipsa pregătirii este exclusă deoarece toți membrii grupului înțeleg importanța participării și își fac treaba. Luând ca reper o zi de cursuri, studentul are de pregătit, în medie, 3-4 studii de caz și aproximativ 300-400 de pagini de citit. Ritmul de pregătire este atât de intens că nu ai cum să înveți doar în sesiune. Se învață în fiecare zi dar nu este vorba despre a învăța pe de rost unele lucruri. Pe parcursul anului, se construiește un nivel de cunoaștere și înțelegere, iar așteptările sunt legate de capacitatea de a prioritiza. Volumul mare de studiu este dat intenționat astfel încât studentul să nu poată fi pregătit 100% la curs.

Care au fost profesorii care au lăsat o impresie profundă asupra dvs și de ce?
Am avut profesori cunoscuți în lume datorită activității lor profesionale de vârf și alții foarte cunoscuți în Statele Unite ale Americii ca Doug Abbey, de exemplu, fondatorul unuia dintre cele mai puternice companii imobiliare din America. Doug Abbey a fost profesorul nostru de Real Estate și avea un nivel incredibil de cunoaștere a business-ului din acest domeniu. Când termini acest curs, simți că ești în top, la egalitate cu profesioniștii din domeniu, de oriunde din lume.

L-am avut profesor și pe Pol Yock, „părintele” angioplastiei (procedură nechirurgicală care este folosită pentru a deschide arterele coronare blocate-n.n.), un om extraordinar de carismatic, echilibrat, care a făcut descoperiri majore în medicină. Baba Shiv, profesorul de marketing, care este o somitate în tehnicile de marketing a fost de asemenea unul dintre profesorii care mi-au lăsat o impresie profundă. Cei mai mulți profesori pe care i-am avut sunt lideri în domeniile lor și pedagogi extraordinari. Pentru ei, era important să te cunoască și, altfel, de aceea ieșeam des la masă și schimbam idei, ca să dezvoltăm o relație apropiată. Un element important în programul de la Stanford a fost acela că evaluarea este reciprocă: studenții evaluează aptitudinile profesorilor exact la fel cum aceștia evaluează studenții la sfârșitul programului. În cazul profesorilor, sunt evaluate mai mult abilitățile pedagogice decât cunoștințele tehnice. Această reciprocitate este importantă și confirmă că un lider aduce valoare adăugată în societate.

Care sunt cele mai importante abilități pe care le-ați dobândit în anul petrecut la MBA?
Cursurile la Stanford sunt împărțite în 2 categorii: cele obligatorii și cele facultative. La cele facultative, aveam acces la cursurile mai specifice și existau foarte multe opțiuni. Personal am ales domenii în care nu aveam cunoștințe specifice. Cursul de „Management Universitar” a fost un astfel de curs unde am învățat cum se gestionează o universitate, cum trebuie poziționată pe piață sau cum se selectează profesorii. Am participat și la cursul de „Real Estate”, unde am avut acces la cei mai buni specialiști în domeniu. Un alt curs de care îmi amintesc este cel de „Business Environment” care a fost ținut de unul din consilierii fostului președinte american George Bush. Standford îți dă posibilitatea să dobândești abilități în domenii noi de activitate și să beneficiezi de o rețea extrem de puternică după absolvire, având acces în continuare la resursele universității.

Dacă nu ați fi absolvit Stanford, în cât timp credeți că ați fi dobândit aceste abilități?
Dacă nu aș fi fost la Stanford, nu aș fi beneficiat niciodată de același nivel de cunoștințe. Nu cred că există un alt loc care poate fi considerat echivalentul lui Stanford. Fiecare Universitate inclusă în „Ivy League” are un specific care nu se regăsește într-o altă Universitate concurentă. La Stanford, specificul este dat de orientarea către antreprenoriat și noi tehnologii, în timp ce Harvard Business School este orientată pe management și Columbia pe politică. Fiecare universitate este unică și oferă un program propriu, cu experiență specifică.

Cu câți dintre colegii dvs mai țineți legătura, în ce companii și pe ce poziții se află aceștia?
Păstrăm legătura și interacționăm destul de des pe mail, pe Skype și când avem posibilitatea chiar față în față. Țin legătura cu unul dintre colegii de la Stanford care a intrat în board-ul Samsung și este recent interesat de Europa Centrală și de Est. Un alt coleg a ajuns vicepreședinte la Baosteel, cel mai mare concern siderurgic din China, un altul se ocupă de programele spațiale la Lockheed Martin sau altul de o divizie a concernului Philips în SUA. Vorbim des și când mă confrunt cu o problemă știu la cine să apelez. Ne întâlnim la evenimentele organizate în cadrul programelor Alumni Association.