Descoperire importantă făcută de oamenii de știință. Cine ar fi folosit pentru prima dată aspirina
Aspirina. Conform studiului dat publicității, unul dintre oamenii de Neanderthal a suferit din cauza unui abces dentar și a avut și o infecție stomacală. Acesta a încercat să se trateze singur, folosind plante în care este sintetizată aceeași substanță antiinflamatoare din aspirină, precum și plante cu proprietăți antibiotice, informează Agerpres, citând The Verge. Cercetătorii au analizat și bacteriile din gurile acestor exemplare de hominizi și au ajuns la concluzia că în prezent, la mai bine de 48.000 de ani distanță, în gura noastră trăiește o bacterie care trăia și în gura oamenilor de Neanderthal.
"Practic ni s-a deschis o nouă fereastră spre propriul nostru trecut. Acum putem urmări (evoluția) microbiomului uman în timp și spațiu și putem înțelege mai bine procesul evolutiv", a susținut Keith Dobney, șeful Departamentului de Paleoecologie umană de la Universitatea din Liverpool și coautor al studiului.
Aspirina. Acest ultim studiu despre neanderthalieni publicat de revista Nature oferă noi informații directe despre ce mâncau și cum trăiau acești hominizi. Cercetătorii au extras informații ADN din placa dentară calcificată provenind de la cinci exemplare care au trăit în Europa în urmă cu 50.000 până la 42.000 de ani: două exemplare au fost găsite în Spania, două în Belgia și unul în Italia. Placa dentară este compusă din bacterii și resturi alimentare. Analiza ei indică ce obiceiuri alimentare avem și de ce boli suferim. Cercetătorii au ajuns la concluzia că neanderthalienii din Belgia se hrăneau aproape exclusiv cu carne — în special cu carne de rinoceri lânoși și de căprioară. Cei doi indivizi descoperiți pe teritoriul Spaniei se hrăneau preponderent cu vegetale: mușchi, licheni, ciuperci și muguri de pin. Analiza exemplarului descoperit în Italia nu a dat rezultate.
Aspirina. Oamenii de Neanderthal au apărut în urmă cu aproximativ 400.000 de ani și au dispărut în urmă cu 40.000 de ani, după ce această specie de hominizi a ocupat un areal foarte vast — întreaga Europă și importante părți din Asia — areal ce a fost treptat ocupat de oamenii moderni. De la descoperirea primelor exemplare fosile de oameni de Neanderthal în secolul XIX, cercetătorii au realizat sute de studii privind modul de viață al acestor hominizi. Un astfel de studiu ajungea la concluzia că oamenii de Neanderthal mâncau foarte multă carne, în special de căprioare, mamut și rinocer lânos. Alte studii au demonstrat că erau foarte inteligenți. Oamenii de Neanderthal au inventat pasta de lipit încă de acum 200.000 de ani, pe când primii Homo sapiens abia se nășteau, și au construit structuri complexe încă de acum 176.000 de ani.